Lungmetrajul “Dupa dealuri”, de Cristian Mungiu, va avea premiera mondiala sambata, in competitia oficiala din acest an a Festivalului de Film de la Cannes.
Cu aceasta ocazie, Tatiana Niculescu-Bran, ale carei carti au inspirat scenariul peliculei, a acordat un interviu AFP, in care spune ca, in filmul regizat de cineastul roman, “exorcismul nu este decat o poveste secundara”.
Mai mult decat o poveste despre exorcizare, noul film al regizorului Cristian Mungiu evoca destinul tragic a doua tinere crescute in sinistrele orfelinate din Romania comunista, explica Tatiana Niculescu-Bran.
Cristian Mungiu, recompensat cu Palme d’Or in 2007, pentru “4 luni, 3 saptamani si 2 zile”, revine in acest an pe Croazeta cu un lungmetraj inspirat dintr-un fapt divers care a tinut prima pagina a ziarelor in 2005, atunci cand o tanara, Irina Cornici, a murit dupa o sedinta de exorcizare intr-o manastire ortodoxa pierduta printre dealurile vasluiene de la Tanacu.
“Ceea ce mi se pare interesant nu este nici faptul divers, nici partea spectaculoasa a exorcismului, care este secundara, ci destinele care se intrepatrund in aceasta poveste: destinul a doua prietene care au crescut intr-un orfelinat, dar si destinul institutiilor, biserica ortodoxa si serviciile medicale”, explica Tatiana Niculescu-Bran, scriitoare si fosta jurnalista la BBC, care a investigat timp de mai multi ani acest caz.
Ea a fost una dintre putinele persoane care au discutat indelung cu preotul manastirii, cu calugaritele, cu apropiatii Irinei Cornici, dar si cu psihiatrul care a tratat-o pe tanara si cu politistii care au anchetat cazul.
Tatiana Niculescu-Bran a asistat si la procesul care a urmat, la sfarsitul caruia preotul si patru calugarite au fost condamnati si trimisi la inchisoare.
Din aceasta ancheta, realizata in stilul romanului “Cu sange rece/ In cold blood” de Truman Capote, Tatiana Niculescu-Bran a scris doua carti – “Spovedanie la Tanacu” (2006) si “Cartea judecatorilor” (2008) -, care evita cliseele, schitand portretul unor fiinte umane complexe si tulburate. Intr-o Romanie aflata inca in plina confuzie, la 15 ani de la caderea dictaturii lui Nicolae Ceausescu, scriitoarea descrie tratamentul abominabil rezervat pacientilor din clinicile de psihiatrie, indopati cu medicamente neuroleptice, in ciuda efectelor secundare ale acestora, si lasati adeoseori sa se descurce pe cont propriu in rezervele lor.
Romanele descriu totodata puterea tot mai mare pe care o castiga Biserica ortodoxa dupa caderea comunismului in Romania.
“Manastirile au aparut si continua sa apara ca ciupercile. Unele sunt acreditate (de Biserica ortodoxa), altele nu, altele sunt semi-acreditate”, iar anumiti preoti, numiti rapid in functie, cultiva un sentiment de respingere fata de Occident, pe care il acuza ca dilueaza identitatea culturala”, precizeaza Tatiana Niculescu-Bran.
“Ceea ce m-a tulburat este faptul ca diletantismul, indiferent ca este medical, religios sau institutional, poate ucide. In aceasta poveste, toata lumea incearca «sa faca bine», dar diletantismul si confuzia reponsabilitatilor conduc la un final tragic”, a mai spus aceasta.
Individul conteaza putin, “asa cum se intampla adeseori in Europa de Est”, a adaugat scriitoarea.
Cartile descriu si prietenia puternica care le leaga pe tinerele Irina si Paraschiva, care s-au cunoscut intr-un orfelinat.
“La inceputul anilor 1990, dupa caderea comunismului, toata lumea din strainatate era emotionata de destinul copiilor din orfelinatele lui Ceausescu”, spune ea. Insa, odata trecut marele elan al compasiunii, putini oameni au aflat ce s-a intamplat mai departe cu acei copii si adolescenti.
Povestea ilustreaza “destinul” a doi dintre ei, doua tinere fete, lasate dintr-o data sa se descurce singure in lumea libera.
Una alege sa devina calugarita, “ca pentru a prelungi starea de asistenta”, in timp ce cealalta pleaca sa munceasca in Germania. Insa destinele lor se reintalnesc.
Cristian Mungiu, care a turnat filmul sau in iarna lui 2012, s-a atasat foarte mult de povestea relatiei dintre cele doua fete, chiar daca s-a indepartat partial de povestea adevarata, schimband prenumele si locurile.
Dar mai ales, el a intrat in “profunzimea” acestei drame, spune Tatiana Niculescu-Bran.
“Cei care se asteapta sa vada un film precum «Exorcistul» vor fi foarte surprinsi, pentru ca nu exista in filmul lui Mungiu elemente spectaculoase, excese, tremuraturi si tipete teribile”, a declarat Tatiana Niculescu-Bran.
Cea de-a 65-a editie a Festivalului de Film de la Cannes se desfasoara in perioada 16 – 27 mai.
“Dupa dealuri” este produs de Mobra Films si coprodus de Why Not Productions (Franta), Les Films du Fleuve (Belgia), casa fratilor Jean-Pierre si Luc Dardenne, France 3 Cinema si Mandragora Movies (Romania). Filmul a fost realizat cu participarea Canal+, France Télévisions, Ciné+ si Wild Bunch (Franta), cu sprijinul Centrului National al Cinematografiei si cu contributia Eurimages si Centre National du Cinema et de l’Image Animée (Franta).
Vanzarile internationale sunt gestionate de Wild Bunch, iar drepturile de distributie pentru Statele Unite au fost achizitionate de Sundance Selects, o divizie a IFC Films. In Romania, filmul va fi distribuit de Voodoo Films.
Mungiu s-a remarcat cu filmul “Occident”, in 2002, iar dupa primirea distinctiei de pe Croazeta, el a produs si a participat la realizarea filmului colectiv “Amintiri din Epoca de Aur” ( I – “Tovarasi, frumoasa e viata!” si II: “Dragoste in timpul liber”) in 2009.
