Manu Pencea – De la nevasta la vampa nu este decat un divort

de

Verigheta nu mai este demult doar simbolul legaturii intre soti, ci, mai ales, simbolul de negociere cu societatea. Odata ce ai aruncat-o pe treptele tribunalului, ai devenit o eleva in banca intai, iar la catedra, comisia: fostul sot, iubita lui, soacra, optional vecinii.

In doliul postdivort, unele dintre noi isi tradeaza trecerea la celibat prin atitudine, gest si prin concursul muschilor faciali pentru definirea conceptului estetic de ”fata cazuta”. Indoliata isi cauta atele, carje, premergatoare prin confesiuni impartasite taximetristului intre doua semafoare, cosmeticienei intre doua benzi de ceara, vecinei de compartiment, intre doua gari.
Solidaritate la ”feminin”
Desi reia subiectul divortului ca un perpetuum mobile, divortata nu devine niciodata plictisitoare pentru maritate (a nu se intelege toate maritatele!), care uda duzine de servetele parfumate din exces de solidaritate. Se uita la divortata printre lacrimi si tresalta sufletul in ele: ”Ce bine ca Dorel nu mi-a facut asa ceva!”. Atata vreme cat divortata va cere compasiune, ele nu isi vor pierde ”fericiometru”. De aici vine si generozitatea de a acorda asistenta psihologica, isteria bucuriei camuflata in diplomatia batistelor.
De nesinceritatea discursului psiho se prinde prapadita de divortata doar dupa ce isi vede suita de bocitoare in lista Facebook a ex-sotului, cu zeci de like-uri pentru chipul lui frumos, pentru cuvantul lui mintos, ca deh, nefericita nu a stiut ca si promovarea negativa tot promovare se cheama.
Am auzit de o situatie in care divortata organizase cu ex-ul petrecerea copilului comun, si o invitata care umfla baloane, milita revolutionar: ”Nu trebuia sa-l inviti pe nenorocit. Numai un iresonsabil isi paraseste copilul.” Cinci minute mai tarziu, la vederea ”nenorocitului” a suspinat, rosie ca o flacara: ”Ce placere sa va cunosc, o, tatal lui Andrei, va seamana leit. Ce frumusete de copil! Ah, daca doriti o cafea sa spuneti, da?”. Hasta la vista baby, instinctul animal il bate pe cel amical. Si uite asa iti vezi prietenele ca in perioada de rut, dand tarcoale endorfinic tatalui.
Studiu de caz: Delia. Pentru sotul ei, divortul era exprimarea unei atitudini etice si de respect, conditii in care se impunea ca necesitate: ”Draga mea, de cand a venit copilul s-a schimbat totul. Tu il hranesti, ne pui masa, ne speli, ne calci, faci curatenie. Te vad ca pe o mama. Esti ca mama mea. Draga mea, iarta-ma, nu pot face sex cu mama mea! Te respect prea mult.” Cu respect, hai la divort!
Dar dupa postdivort, vine si postdoliu, nu-i asa?! Ei bine, timpul joaca in favoarea ei, acum parasita noastra se redescopera, putin fard, un centimetru in plus la tocuri, o coafura mai indrazneata, ochii incep sa-i straluceasca ghidus. Acesta este momentul in care ”fericiometrul” maritatelor incepe sa dea erori.
In etapa de doliu postdivort, nu apar niciodata actorii – ex-ul, soacra, iubita lui. Duc o existenta retrasa, recitandu-si unul altuia lista defectelor celei date pe mana tribunalului, completand-o, abreviind-o permanent. Trebuie sa fie bine argumentata, altfel perna pe care dorm ar deveni prea tare…
”Hai cu toti, gura cu gura, sa o barfim impreuna!”
Acum se face translatia de la ”Hai sa o ajutam!” la ”Hai sa o barfim!”. Evolua admirabil Delia, ca-n povesti, de la o zi la alta parca intinerea. Era promovata la munca, i se rotunjisera veniturile, isi cumparase casa, pe credit. Suferea de un surplus de constiinta care o impiedica sa traiasca normal, sa fie fericita. Orice surplus de constiinta se cheama fatalitate. Nu avea curajul unei aventuri, trairii clipei, nu avea curaj pur si simplu, desi noua Delia devenise atragatoare. Stelele se aliniasera atat de armonios pe cerul sufletului ei ca realmente se deschidea, de la o zi la alta. Si asta pentru ca scopul ei devenise insasi viata ei.
Si acum incep sumele imposibile care dau ca rezultat: vampa!
Actorii: I – iubita ex-ului, E – exsotul, S – soacra, sa-i spunem deci IES.
Promovarea la facultate, unde preda Delia, nu a fost tratata in termeni de competenta de catre IES, era pusa pe seama unui episod de amantlac. Evolutia profesionala este asociata, uneori, cu cea pe orizontala. Apatica devenise simpatica si acest lucru cerea o digestie prelungita. Lista defectelor cu paternitatea lui IES cerea o erata, dar fusese inramata, nu mai suporta nicio corectura de pix rosu.
Dar si societatea din jurul divortatei avea un Indreptar pentru Delia:
– niciodata nu trebuie sa plece de la job cu masina unui coleg, vecin de cartier;
– niciodata nu trebuie sa primeasca in casa un barbat, fie el electrician sau instalator;
– niciodata nu se va intoarce de la plimbare dupa ora 22.00, sa o vada instanta de la bloc.
Eu devin si mai radicala, domne, sa plece de la serviciu pe jos, sa-si intareasca musculatura, sa lase apa de la robinetul defect sa curga artezian pe coridoare si sa nu iasa niciodata dintr-un taxi, ca doar n-a facut-o ma – sa in taxi!
Pot intra 3 barbati la o femeie maritata, e scuzabil, sunt prietenii sotului, fratii, cumnatii. La divortata, lucrurile se schimba:”Auzi draga. La vecina de la 4, aia divortata cu un copil, a intrat azi unul blond. Ei, as, zice ca e var-su”, sau si mai grozav sa vina vecinul de la 3 ca trebuie sa repari instalatia de la baie, dar la iesire sa-ti spuna: ”Doamna, sunt onorat ca m-ati inundat!”. Si astea nu sunt ifose literare, dragii mei! Se cheama asasini de reputatii de femei divortate.
Ei bine, IES s-a pus in actiune cand s-a indragostit Delia. A avut in 8 ani de la divort, doua relatii cu: R1 si R1. IES a condamnat faptul ca R1 era mai mic decat Delia cu 6 ani. Pana la urma, dupa cativa ani traiti fiecare la casa lui, fata l-a parasit, pentru ca el nu putea sa o ia de nevasta din cauza de CNP…
Dar, la un congres in Franta a cunoscut pe R2 si nu a cunoscut ca R2 avea o amanta. Era o maritata cu trei copii, R2 fiind amantul de serviciu dintre doua lauzii. Tipic a la francais! Cred ca fix, la a treia lauzie, a cerut-o de nevasta, iar ea s-a logodit imediat, cu preot si lumanari dantelate.
Un sms insa a schimbat love-ul franco-roman. Satelitii nu numai ca anuleaza distantele, dar si sentimentele. Frantuzoaica ii spunea ”Mon R2, je t„aime, je te veux dans ma peau!”, la o zi distanta de logodna, iar el raspundea ”A bientot, Ma Belle!”. Degeaba i-a perorat R2 ca apelativul ”ma belle” este o formula generala, Delia i-a retezat-o, exemplificand: la frantuzoaica in vizita, in prezenta lui barbat-sau o sa-i spuna ”Ma Belle, mai pune un polonic de ciorba Deliei?!” Atunci mi s-a relevat adevarata Delie. I-a cerut sa-i scrie un sms prin care sa-i comunice logodna. Francezul, plans de la ochi la calcaie i-a scris ceva de genul: ”Draga mea, ma instalez in Romania cu Delia. Am avut ieri, logodna”. Delia insa a simtit nevoia sa aduca ceva imbunatatiri sms-ului: ”Nu, R2, vei scrie Ma Belle Delia si ma abtin cu greu sa nu te oblig sa scrii Ma Super Belle Delia”, ceea ce R2 a si facut. Frantuzoaica a raspuns rece ca despartirile nu se fac prin sms, iar Delia a avut revelatia ca relatia clandestina a lui R2 era de actualitate.
Acela a fost momentul cand a simtit cum o inunda un val de patrio-erotism de femeie daca, de Jean d„Arc autohtona, de Vitoria Lipan. Avea mintea ocupata doar de gandul cioranian ”Sa treci de la limba romana la limba franceza e ca si cum ai trece de la rugaciune la contract”.
Pana sa ajunga la contract, i-a mai spus: ”Cauta pe google un zbor, de restul ma ocup eu!” Si s-a ocupat. De la triunghi, Delia a facut conversia la patrat conjugal si l-a anuntat online pe sotul amantei logodnicului francez de recentul necaz, al ei, al lui, al tuturor.
La cateva ore, a chemat un taxi i-a spus taximetristului sa-l duca pe R2 la aeroport cu 100/h, va plati el, la o adica, amenda, pentru ca are cursa intr-o ora si jumatate. Degeaba a negat R2 ca nu va ajunge la aeroport, ea i-a aruncat bocancii in hol, iar el, privind-o umed, a intrebat-o: ”Dar sosetele?”. I le-a varat repede in geanta de laptop si Ura si la aeroport!. Cu bocancii pe piciorul gol, din avion i-a trimis un sms: ”Chiar am prins avionul. Slava Domnului, esti esti unica”.Acum nu se intelege clar daca R2 era linistit ca ea e unica si alta nebuna nu va mai gasi sau fusese un compliment de-a binelea. Neesential.
Ei bine, cum credeti ca a fost gestionata situatia aceasta de catre IES: un mix din ”gata idila cu francezul” plus ”mama ta umbla cu straini” plus ”eram sigur ca nu se muta asta aici” egal, o, da, egal vampa… Dar Delia este acum libera si puternica, cu adevarat, si chiar nu-i mai pasa de parerea lui IES. YEEEEES!
Morala?! Nu exista. Doar o corectie a titlului: pe plaiurile be-e-e-e, de la nevasta la vampa nu exista decat un divort si o logodna…

 

Tag-uri:
Categorii:
Dosar

Comentarii

  • Mi-a plăcut această radiografie la suprafață umoristică, dar profundă, a statutului femeii divorțate într-o societate cu destule prejudecăți. Se simt, totuși, tristețea, dezamăgirea, așa cum e de așteptat în astfel de situații. Mă bucur că a luptat pentru ea însăși, că a devenit mai puternică. YES! 🙂

    Violeta august 3, 2019 8:22 am Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *