Mihaela Burda este Tango-ul insusi. Inima ei bate pentru cititorii revistei inca de la primul numar, aparut in 2005, iar povestea ei de viata, de talent, de noblete, este un exemplu pentru fiecare dintre noi. Despre dragostea ei pentru televiziune, despre dragostea ei pentru Tango am vorbit intr-o emisiune plina de suflet.
Urmariti editia emisiunii Damen Tango care a avut-o invitata pe Mihaela Burda in inregistrarea de mai jos.
Categorii:
Damen Tango
Suberba invitata,ft educata si extraordinar de frumoasa!
Alice prin emisunea si revista tango tu chiar reusesti sa transmiti ceva frumos si nu in ultimul rand sa ne educi putin cate putin…nu cred ca tango va muri din lipsa de raiting …bani…publicitate…pt ca altfel ai muri si tu…vei gasi mereu putere sa o cresti catre oerfectiune!Te ador Alice.
Frumos interviu intr-adevar. Poate avem vederi diferite, insa oamenii nu se schimba cu adevarat niciodata. Poate se educa, se inteleptesc, se inraiesc, dar raman cea ce sunt. La fel si popoarele.
Cu bizantinism vs europa, eh, geografic europa se intinde de la Antlatic la Urali. Daca te uiti la istorie, politica economie si resurse, Europa se intinde de la Atlantic la Urali. Uniunea e una, Europa e alta. Nu cred ca trebuie sa avem judecati asa de pripite.
Noi suntem un popor care nu isi cunoaste istoria adevarata. Nici macar nu si-o cunoaste, daramite sa o analizeze si sa traga concluzii din ea…
Admirabila sustinerea pentru TVR Cultural. Donchisoteasca. Dar de ce a disparut TVR Cultural, ma refer la cauzele profunde, nici o vorba? TVR Cultural devenise o oaza de "rezistenta prin cultura", nicidecum de propagare a culturii sau de construire a culturii. Narcisim intelectual, nu idei in actiune. Dupa revolutie, oamenii de cultura, in marea lor majoritate, si-au vazut de micile lor sinecuri si de marile lor orgolii, insensibili la marea masa a romanilor. Indiferenti pana si la consumatorii de cultura, atenti doar la politica si bani. Asemeni nobililor frnacezi din vremea revolutiei, si-au urmarit in nestire ceea ei percepea ca sunt privilegiile si statutul lor pana s-a ajuns la ghilotina. Daca ti se pare dur, gandeste-te cine scrie la Evenimentul Zilei, cine sunt proprietarii (Fratii Paunescu) si oh ! cum se scrie. Pierzandu-si total aderenta la pubic, nu mai sunt prea interesanti nici pentru stapanii politici. Povestea ICR o stii mai bine. Sunt fascinat sa vad cati prieteni personali si-au facut angajatii ICR printre somitatile externe. Din pacate, NU AU PRIETENI printre cei ramasi aici si neangajati politic. ICR, pentru mine, are aceeas valoare ca telescopul din Bucuresti, doar ca astronomii sunt moralmente net superiori, se decia exclusiv pasiunii lor. Era normal ca saracia la un moment dat sa faca fragile aceste institutii.
Si daca stai sa te uiti un pic, descoperi ceva trist. Mult talent, putina opera. Iar opera este subtire, avem epigramisti nu scriitori. Ai citit cartea lui Lucian Boia "Capcanele Istorie-Elita Intelectuala Romaneasca"? Ei bine, s-ar putea ca speranta de renovare morala prin cultura sa se clatine.
Asa suntem noi My Lady. Snobi si superficiali. Draguti, plini de intentii bune, incapabili sa ducem ceva pana la sfarsit. Cand o sa corectam, macar partial aceste tare, putem vorbi de mai bine. Pana la noi ordine sunt maidanezii Europei. E vorba nu de elite culturale, ci de elite morale. Stii, de mesteri Manole care sa fie capabili sa isi zideasca nevasta iubita pentru manastire, deh, mai tii minte interpretarea dvs despre mesterul Manole? Popor de supravietuitori. In loc sa construim, preferam sa emigram sau sa injuram, nu ne chinuie neuronul prea tare ..
Acum deh, parerea iepurelui …