Nadia Comaneci: Mi s-ar parea tare plictistor sa traiesti fara sa faci ceva deosebit

Marea Dragoste/ revistatango.ro: Faci miscare in fiecare zi ?
Nadia Comaneci: Da, minim o jumatate de ora in fiecare zi. Am avut o perioada in care m-am lasat de sport total, nu am facut nimic… Nici nu era la moda atunci, pe vremea comunismului, sa practici un sport. Asa ca, dupa ce m-am retras din gimnastica, o vreme, n-am mai practicat niciun sport. Dar mutandu-ma in Montréal , pentru ca am stat 1 an in Montréal inainte de a ma muta in America, am inceput sa inteleg diferit ideea de miscare facuta de placere, pentru tinerete, pentru a fi in forma. Tot atunci mi-am dat seama ca lumea se asteapta, daca stie ca ai facut performanta, sa vada o anumita imagine a ta, imaginea corecta, pe care o ai si tu despre tine. Si atunci am invatat sa imi gasesc timp si sa descopar ce este bun pentru mine, ca miscare. Sigur ca acum, in ultimii 4 ani, de cand am si un copil, este mai greu sa-mi gasesc timpul necesar pentru a face miscare, dar nu renunt niciodata.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Ce fel de miscare ?
NADIA COMĂNECI: 20 de minute de cardio, orice fel de cardio. Am un aparat special aici, in apartamentul din Bucuresti, iar in Oklahoma nu este o problema, pentru ca avem o sala de forta chiar in interiorul Academiei de Gimnastica. Si, oriunde as calatori fac asta, pentru ca orice hotel in ziua de azi are o sala de fitness, cat de mica, nici nu-ti trebuie ceva spectaculos… O bicicleta, macar, sau sa mergi pe banda 20 de minute zilnic. Apoi, pentru 10 minute, fac putin stretching sau lucrez cu greutati foarte mici. Atat. E suficient pentru mine.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Fetita mea m-a rugat sa te intreb daca faci in continuare roata. Toti copiii isi doresc sa faca elementele pe care le-au invatat de la tine…
NADIA COMĂNECI: Sigur, fac roata, fac elementele usoare… Ma apuca rasul acum. Ma mai urc si pe barna, dar pe barna de jos. Si fac anumite exercitii de gimnastica, dar dintre cele mai simple… Stii ce se intampla? Diferenta dintre forma fizica generala si forma fizica pentru a practica gimnastica este ca de la cer la pamant. Pentru a face anumite elemente legate de gimnastica, trebuie sa te antrenezi specific. Cel mai greu este sa-ti pastrezi mobilitatea, pentru ca mobilitatea se duce foarte repede. Eu, ca gimnasta, nu am avut mobilitate foarte buna, a trebuit sa ma antrenez foarte mult.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Unii se nasc cu mobilitate mai buna fata de altii?
NADIA COMĂNECI: Unii au flexibilitate mai mare decat altii, da, asa s-au nascut. Insa nu cred ca este bine sa ai flexibilitate prea mare in gimnastica, pentru ca trebuie sa fii si iute, sa si sari, sa ai si detenta… Si atunci, nu este foarte indicat sa fii foarte flexibil in gimnastica pe care o practicam noi. Trebuie sa ai mobilitate doar cat sa arate frumos ceea ce faci, sa fie placut. Eu nu aveam mobilitate fantastic de mare si a trebuit sa lucrez mult, faceam  antrenamente speciale, in apa calda. Cu varsta mobilitatea scade enorm, de aceea trebuie sa faci in fiecare zi putin stretching, dar, din pacate, lumea nu prea face…
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Cum sunt antrenamentele in zilele noastre? Sunt la fel de dure? Se spunea ca antrenorii va bateau daca greseati la ceva.
NADIA COMĂNECI: Pe mine nu ma batea nimeni. Dar sigur ca antrenorii trebuie sa fie foarte fermi. Un copil de 7 ani nu stie in ce directie sa o ia, ori il ajuta parintele, ori il ajuta cineva considerat un parinte numarul 2. Eu m-am dedicat unui sport nu ca sa ajung campioana olimpica, m-am dedicat pentru ca aveam o energie iesita din comun si cautam un loc unde sa fac ceea ce nu puteam sa fac acasa. A fost o coincidenta fericita ca exista o sala de gimnastica in orasul in care m-am nascut. Ar fi fost posibil sa fac alt sport daca, probabil, aveam alta optiune. Dar eu am fost nascuta cu dorinta de a persevera si de a face mai mult decat mi se cere, tot timpul am vrut mai mult. Si cand aveam 5 ani, a fost un concurs de trotinete la gradinita si mi-am propus sa-l castig. Si l-am castigat. Totdeauna am avut dorinta de a fi mai buna decat celalalt.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Si pentru baietelul tau cum ai aranjat lucrurile legate de miscare, legate de forma fizica?
NADIA COMĂNECI: Baietelul meu se misca non stop. Bine, niciun copil nu sta intr-un loc. Noi avem o sala de gimnastica, o sala care este un fel de loc de joaca pentru el, cu paralele, cu inele, cu saltele, groapa cu bureti, plasa elastica, deci din punctul asta de vedere suntem diferiti fata de ceilalti parinti care isi aduc copiii sa experimenteze astfel de lucruri. Dylan merge in sala in fiecare zi si face un tur de aparate: inele, merge pe barna, sare in groapa cu bureti, sare pe trambulina, a invatat singur sa faca salt inainte…
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Vazand probabil la alti copii…
NADIA COMĂNECI: Are in program o singura zi de clasa, de 45 de minute, marti, o clasa care se numeste „Superheroes“, unde el de multe ori decide sa se imbrace in costume, in Superman sau in altceva. Nu este obligatoriu, dar el asa vrea, si atunci il las sa faca cum vrea el. Si 45 de minute sta in linie cu ceilalti copii, care sunt mai mari decat el, de 5 ani, si asteapta sa-i spuna instructorul ce trebuie sa faca si este foarte incantat.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Si alte sporturi face? Inot?
NADIA COMĂNECI: Noi avem piscina, deci este acomodat cu apa, inoata cat poate el, cu aripioare… In rest, apasa pe clapele pianului cat stie el, bate la tobe, face mai multe lucruri. Ce este legat de muzica ii place foarte tare, deci probabil o sa ne gandim sa-l mai orientam si catre altceva, dar deocamdata cred ca este suficient pentru varsta lui.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Cat de mult timp reusesti sa petreci cu el?
NADIA COMĂNECI: Cat mai mult cu putinta. De cand avem copil, drumurile s-au scurtat. De venit in tara vin doar de 4-5 ori. Inainte, cand nu-l aveam pe Dylan, veneam foarte des si aveam multe alte proiecte si in Europa, iar in tara stateam foarte mult. Acum totul este calculat pe zile. Nu-l mai las prea mult singur, nici nu-i mai place cand plec. Imi spune: „Vreau sa vin si eu in Romania, ia-ma cu tine, mami!“. Ii explic ca plec si ca voi reveni, lipsesc cateva zile, dar el imi raspunde: „Nu poti sa vii sambata?“. El nu are notiunea zilelor, stie ca vin dupa ce dormim si apoi ne trezim… Eu nu o sa mai fac alt copil, deci incerc sa fiu cat pot de mult alaturi de el.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: De unde stii? Asa ai stabilit, ca nu o sa mai faci alt copil?
NADIA COMĂNECI: La 50, la 60 de ani? Nu, nu voi mai avea alti copii.

Daca nu am fi reusit sa avem copilul nostru, am fi recurs la adoptie

Marea Dragoste/ revistatango.ro: Cum se schimba o relatie de cuplu dupa aparitia copilului? Unii spun ca e mai greu ca inainte, ca poate sa strice ceva, nu sa lege… Cum a fost la voi?
NADIA COMĂNECI: Trebuie sa gasesti timp pentru relatia de cuplu, pentru ca, la un moment dat, copilul iti ia 24 din 24. Trebuie sa gasesti timp si pentru tine, din cand in cand sa creezi anumite momente doar pentru cuplu, nu este usor. Trebuie sa lucrezi la lucrul asta, sa muncesti… Avem cariera, responsabilitati, nu putem sa spunem „Nu“. Dar, cand ai copil, e mai usor sa spui „Nu“, alegem cu mai mare usurinta si atentie lucrurile cu adevarat importante pentru noi.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Ai facut tratament ca sa ai copilul, ai planificat?
NADIA COMĂNECI: Nu a fost niciun demers medical, doar am spus: acesta este momentul, hai sa vedem ce se intampla. Si a durat doar cateva luni. Discutaseram deja toate directiile, hotaraseram ca, daca nu se poate ceva, incercam altceva, apoi, intr-un final, daca nu am fi reusit sa avem copilul nostru, am fi recurs la adoptie. Hotaraseram ce avem de facut pas cu pas, dar nu a fost nevoie.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Cum a fost momentul in care ai aflat ca ai ramas insarcinata? Iti amintesti?
NADIA COMĂNECI: La un moment dat am simtit ceva deosebit si m-am dus la doctor. Asa am aflat, printr-un test facut la doctor, nu prin testul de casa. Apoi sarcina a fost foarte usoara pentru mine, m-am miscat, am facut miscare pe bicicleta pana la 8 luni, doar ca, in comparatie cu ce fac doamnele la o varsta mai mica, eu am fost la control mult mai des.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Te-ai ingrasat? Cum ti-ai revenit?
NADIA COMĂNECI: Ca greutate, am luat doar 12 kg. Din spate nu se vedea deloc ca sunt insarcinata, dar, cand ma intorceam, aveam o burta pana in gat, totul era in fata, nimic pe laterale. Am tinut si un regim de miscare ponderat, nu am facut alergare, doar bicicleta. Dar copilul s-a nascut mai repede. Era situat mult prea sus, respiram mult prea greu si nu avea unde sa se invarta, pentru ca lichidul era destul de putin, iar doctorii au spus, cu 3 saptamani mai devreme, ca e bine sa il scoatem, pentru ca daca este ceva in neregula, ei pot face mai multe fiind copilul afara.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Cum a fost operatia?
NADIA COMĂNECI: Am avut anestezie in spate. Blocaj pe spate. Bart a fost acolo, imi povestea ce face, iar eu vorbeam cu doctorul. I-am spus sa fie atent, sa coasa frumos, sa
nu-mi lase urme.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Se spune ca, daca se taie, muschiul isi revine mai greu ca dupa o nastere naturala.
NADIA COMĂNECI: Ei nu mai taie muschiul. Asa stiam si eu, dar doctorul mi-a spus ca nici nu exista la ei o asemenea procedura, nu se taie niciodata muschiul. Si atunci am zis: „Bine, sunt linistita“.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: In cat timp ti-ai revenit la silueta ta?
NADIA COMĂNECI: Cred ca mi-am revenit in 12 zile, fara sa fac nimic deosebit. La un moment dat, mi-a spus doctorul de acolo: sa nu mentionezi ca ai copil de 2 saptamani, ca o sa te urasca toate pacientele.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Dincolo de lucrurile astea, sport, miscare, ce alt regim de viata ai care te ajuta sa fii in forma, sa te mentii?
NADIA COMĂNECI: Nu stiu daca am un secret. Imi place, in primul rand, sa ma informez despre nutritie, ce este important, ce este mai nou… Tot ce nu stii, in momentul de fata intri pe internet si afli.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Cum te descurci fiind atat de cunoscuta in toata lumea? Pe toata planeta, nu doar la noi? Cum gestionezi celebritatea asta?
NADIA COMĂNECI: Nu sunt o celebritate gen Michael Jackson, sa nu pot sa fac nimic. Daca esti intr-un oras, iar lumea nu stie ca esti acolo, nu te identifica pe strada asa usor. Daca sunt intr-un aeroport sau in anumite magazine, vad ca lumea trece pe langa mine si se intoarce, dar eu sunt deja departe, li se pare lor ca seman cu cineva… Iar in Romania nu circul pe strada asa mult, nu prea merg in locuri publice, doar daca avem aparitii pentru anumite proiecte. Daca suntem pe bulevard se opresc multi, daca trec pe langa mine si spun un cuvant, sunt identificata imediat dupa voce. E un lucru frumos, mai ales dupa 34 ani! Lumea te uita, de obicei, la 2 ani dupa ce ai facut ceva.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Depinde ce ai facut.
NADIA COMĂNECI: Ma uit si la performantele pe care le au si ceilalti sportivi. Ca sa devii campion mondial e un lucru mare, iti trebuie 6-7 ani de munca, nu te nasti campion olimpic. Acest cuvant, „olimpic“, este mult mai mult apreciat azi, pentru ca lumea si-a dat seama ca nu este ca si cum ai juca intr-un film pe care l-ai facut peste noapte si ai devenit celebru. Sunt ani si mii de ore de munca, toate te aduc la nivelul acela, iar in ziua de azi, daca nu faci ceva istoric sau fenomenal, te uita lumea imediat.

Cand critici pe cineva, trebuie sa vii cu o solutie

Marea Dragoste/ revistatango.ro: Revenind la viata voastra in America, spune-mi care sunt diferentele fata de Romania, pentru tine ca femeie, ca mama?
NADIA COMĂNECI: Este o alta mentalitate in Statele Unite. Tot timpul cand vin aici, vad ca se schimba cate ceva, lumea isi doreste sa faca mai mult, dar sunt foarte multe piedici, pentru ca sunt foarte multi care traiesc cu mentalitatea de acum 20 ani. Cand cineva vrea sa faca mai mult, i se taie elanul, in loc sa fie incurajat, din mai multe puncte de vedere, si din punct de vedere moral, dar si ca lege, ca oportunitati. Acolo lumea te incurajeaza sa fii mai bun decat celalalt, iar aici lumea devine geloasa daca esti mai bun, fara sa inteleaga ca, oriunde traiesti, va fi cineva care face mai mult decat tine, va arata mai bine decat tine, va fi mai bun decat tine, deci nu are rost sa invidiezi, trebuie sa incerci sa fii tu cel mai bun posibil.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Cum ai ajuns sa gasesti raspunsuri pentru toate intrebarile astea? Cum ai ajuns sa ai propria scara de valori, sa stii cum sa traiesti, sa te raportezi la ceilalti oameni? Unii oameni nu inteleg niciodata nimic.
NADIA COMĂNECI: Nu inteleg, pentru ca nu sunt inconjurati de oamenii care sa ii influenteze in bine, nu stau langa oameni care gandesc pozitiv si vor sa mearga inainte. Cand critici pe cineva, trebuie sa vii cu o solutie… Noi criticam si nu avem solutie.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Pe tine te-a ajutat si disciplina din gimnastica sa fii asa cum esti?
NADIA COMĂNECI: Disciplina din gimnastica m-a ajutat foarte mult sa-mi organizez viata. Eu cand ma scol dimineata stiu ce am de facut, mai ales ca in Oklahoma este putin mai diferit, am o viata de familie, ma duc la cumparaturi, la alimentara, la curatatorie, fac lucruri pe care le face un om normal, dar sunt multe de facut si trebuie sa fiu organizata. In momentul in care calatoresc pentru diverse proiecte, lucrurile se schimba. Lucrez pentru unii, altii, vorbesc, e putin diferit, dar am mare nevoie sa revin si sa imi incarc bateriile undeva unde ma simt acasa. N-as putea sa merg din proiect in proiect.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Si unde este casa ta? Unde te simti acasa?
NADIA COMĂNECI: Cand merg in Oklahoma sunt acasa, cand vin in tara spun ca ma intorc acasa.

Daca vrei sa faci istorie, nu faci

Marea Dragoste/ revistatango.ro: Cum ai reusit sa pastrezi dragostea si respectul publicului timp de 30 de ani?
NADIA COMĂNECI: Asta ar trebui sa-i intrebi pe altii. Probabil ca, traind intr-un sistem comunist si avand un succes neasteptat, lumea a devenit foarte curioasa sa stie ce fac, dar nu a putut sa primeasca aceste informatii pe vremea comunismului, pentru ca nu erau usile deschise, iar succesul nostru a fost tinut in casa. De aceea lumea a devenit foarte curioasa sa stie cine este fata asta, cu ce se imbraca, ce mananca, insa eu nu am aflat de interesul lor decat mult mai tarziu. Curiozitatea asta exista in afara de multa vreme. Eu m-am lovit de acest lucru cand am plecat din tara, si atunci toata lumea a venit cu tot felul de intrebari si curiozitati.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Sunt la fel de curiosi si de interesati incontinuu de atunci incoace. Lumea se uita la tine cu acelasi respect si cu aceeasi admiratie ca acum 30 ani.
NADIA COMĂNECI: Pentru ca nu am disparut, sunt tot timpul prezenta, facand lucruri de caritate, proiecte, contracte, activitati pe care le am non stop. De multe ori lumea se intreaba ce s-o fi intamplat cu X, cu Y? Se retrag, isi vad de viata lor. Ca sa supravietuiesti si lumea sa nu te uite, este bine sa faci non stop ceva. Si este bine sa-ti folosesti renumele castigat prin ceea ce ai facut, pentru a-i ajuta pe ceilalti. Lumea asculta ce spun eu, pentru ca am in spate respectul si succesul pe care l-am avut si am un nume pe care ma mir ca, dupa 34 de ani, lumea inca il asociaza in primul rand cu tara si apoi cu sportul, cu gimnastica. Dupa 34 de ani, este destul de rar.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: In toata lumea, este unul din numele emblema. Le spui Romania si ei spun: Nadia! Spui Romania, ei raspund: Hagi!
NADIA COMĂNECI: Pentru ca, probabil, am creat istorie. Si nu am creat pentru ca am vrut sa creez istorie. Asa a fost sa fie. Nu am stiut nimic de acel 10, nici nu stiam ca nu a mai existat nota 10 in istoria jocurilor olimpice, am aflat de asta abia dupa ce l-am luat. Stii ce se intampla? Daca vrei sa faci istorie, nu faci. De unde stii tu ca faci istorie?
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Dar de colegele tale din echipa din care faceai parte mai stii ceva? Ce s-a intamplat cu ele?
NADIA COMĂNECI: Stiu numai de colega mea Teodora Ungureanu, care locuieste in New York si cu care vorbesc ocazional. Are o sala de gimnastica, chiar antreneaza o fata foarte buna, care acum a fost selectionata la lot, in echipa Statelor Unite. Marea majoritate a fetelor pe care le-am avut in echipa au plecat in alte tari si au devenit antrenoare. S-au profilat pe ceea ce stiu. Emilia Eberle, care a prins putin din generatia mea, mai pe la sfarsit, locuieste in Sacramento. Cu ea mai vorbesc pe email, a fost la botezul celui mic, la Los Angeles. Deci asa ma mai intalnesc, si din cand in cand mai vad ca cineva ma urmareste pe Twitter si realizez ca este o fosta colega de-a mea sau tot cineva din gimnastica… Mi-a scris Sabina Cojocaru… Asa mai aflu si eu ce mai fac.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Iti scriu fetele care au luat sau au vrut sa ia si ele 10 dupa tine…
NADIA COMĂNECI: Apropo, dupa mine au fost foarte multe note de 10 care s-au dat… Si tot la Olimpiada de la Montréal, Nelly Kim a luat urmatorul 10, si nu vorbeste nimeni de Nelly Kim. Si a fost la diferenta destul de mica de timp. Insa toata lumea e interesata de primul care a facut ceva. Nu-i intereseaza al doilea, al treilea, al cincilea.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: E extraordinar. Si asta ar trebui sa ne invete pe toti ceva. Sa luptam sa fim primii si copiii nostri la fel.
NADIA COMĂNECI: Dar cine nu vrea sa fie diferit de celalalt? Mie mi s-ar parea tare plictistor sa traiesti fara sa faci ceva deosebit.

Nu am mancat cartofi prajiti de 15 ani

Marea Dragoste/ revistatango.ro: Iti place sa iti cumperi haine scumpe, genti care costa mult, pantofi de firma?
NADIA COMĂNECI: Da, cui nu ii place? Sunt atenta mai ales la genti si la pantofi. Cu hainele te mai descurci, le mai combini, dar geanta si pantofii sunt importante.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Pentru seara ce tinute preferi? Cum iti alegi tinuta pentru evenimente?
NADIA COMĂNECI: Depinde de eveniment. Prefer in timpul zilei tinute total casual, pantofi fara toc… Depinde de evenimente si depinde pentru cine le faci, daca este black tie, business, daca este pentru copii, daca este pentru o anumita companie care cere un anumit cod…
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Si de mancat ce mananci? Gatesti pentru familia ta?
NADIA COMĂNECI: Eu fac cumparaturile de la alimentara si imi fac dinainte o lista, ca sa cumpar tot ce trebuie. Sunt informata cu ceea ce trebuie sa iau, ceea ce imi place mie si ceea ce vreau sa-i dau celui mic. Aleg, bineinteles, alimente sanatoase, care au continut bogat in omega 3, omega 6, adica margarina, somon, branzeturi. Nu sunt vegetariana, dar mananc mult mai mult peste decat carne.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Dar mananci putin, sau mananci cat vrei?
NADIA COMĂNECI: Ce inseamna cat vrei? Stiu exact cat este necesar pentru mine si ceea ce trebuie eu sa consum, deja imi fac din ochi o idee legat de ce e bun, ce nu e bun. Mai scap cateodata, mai mananc ciocolata, inghetata. Singurul lucru pe care nu l-am mancat de acum 15 ani sunt cartofii prajiti, care nici nu ma intereseaza. M-am educat cu ceea ce stiu ca este bun pentru mine. Pentru ca daca eu nu-mi fac mie un bine, nu-mi face nimeni.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Este adevarat ca gimnastele trebuie sa-si controleze fiecare calorie, ca uneori fac si foamea sa fie slabute?
NADIA COMĂNECI: In gimnastica, cand esti copil, esti tentat sa mananci lucruri care nu sunt bune pentru tine ca nutritie, vrei sa mananci ciocolata, inghetata , cartofi prajiti… Ei bine, astea nu sunt bune pentru performanta. In momentul in care mai adaugi si bomboane la masa, sigur o sa te ingrasi. Noi, ca si copii, nu stim ce trebuie sa mancam, dar ai la echipa un doctor care stie. Insa un copil de 10 ani nu este de acord, nu vrea sa urmeze anumite legi.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Dar in anii in care te antrenai tu nici nu existau mancaruri prea bune in Romania. Voi ce mancati? Nu exista somon, nu am vazut niciodata…
NADIA COMĂNECI: De exemplu, mie imi placeau snitelul si cascavalul pane, dar nu aveam voie sa mananc in fiecare zi. Nici ciocolata nu aveam voie. Ne dadeau ciocolata cate putin in fiecare zi, dar noi voiam mai multe dulciuri. Preferam sa nu mancam mancare si sa mancam dulciuri, pentru ca noi nu intelegeam, ca si copii, ca nu este bine. Acum, ca adult, ma uit in urma si spun „asa sunt toti copiii“… De exemplu, copilul meu nu este tentat de dulciuri. El mananca orice fel de peste, mananca peste de la 2 ani. Ce avem noi in casa si mancam mananca si el. M-am gandit ca daca tu dai unui copil o frunza, cand are un an, el asta mananca, depinde cu ce-l obisnuiesti tu si depinde ce ii asezi in frigider. Dar trebuie tot timpul sa revin la importanta informatiei. Parintele informeaza copilul si spune: asta este bun pentru tine. Daca nu ai in casa lucruri tentante, copilul nu are de unde sa ia. Eu, daca deschid frigiderul cuiva, imi dau seama ce fel de viata are, si-mi dau seama cat este de mare si cat este de lat…
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Deci ce trebuie sa fie in frigider ca sa avem o viata buna si corecta?
NADIA COMĂNECI: Ce am eu in frigider? Sa ma gandesc… Eu am margarina Rama, am somon mereu, am cascaval, branzeturi, am tot felul de verdeturi – intr-o salata pun 7-8 legume, toate culorile, si branza deasupra. Am pui, am peste, am cate o gelatina din fructe pentru cel mic, am iaurt. La mine nu vezi niciun desert. Am fructe. Si, desigur, lapte, oua… E foarte importanta alimentatia, mai ales ca, acum, copiii nu prea mai fac sport, iar asta este, iarasi, foarte rau. La noi joaca se intampla mai multa afara… Iti luai o minge, jucai un fotbal, volei, dar acum, copiii sunt tentati mai ales de computer, de aceea este si o mare problema a obezitatii in intreaga lume, mai ales in America. Si noi luptam. Copiii stau si nu fac nimic si trebuie sa gasesti lucruri atractive pentru ei, ca sa-i pui in miscare.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Nu este si alimentatia de vina?
NADIA COMĂNECI: Este si alimentatia de vina, dar daca ar face putina miscare, ar compensa din alimentatie… Am refuzat foarte multe proiecte in ultimul timp, pentru ca prefer sa fac 2-3 bune, decat 10 si sa nu am timp de ele. Ideea de a fi doar pe o hartie ca un sustinator de proiect si sa nu ajungi acolo unde trebuie, ajuta foarte putin. Selectam in general proiecte care isi propun sa schimbe ceva… De exemplu, Rama isi propune sa schimbe niste idei despre produs, despre alimentatie, iar eu cred ca este un proiect  important, ca mesaj, informatie… Pentru ca, mai ales acum, de cand sunt mamica, nu ma mai gandesc doar la ceea ce este bun pentru noi, ci ma gandesc in primul rand la ce este bun pentru copilul meu si vreau sa lupt impotriva mentalitatilor invechite.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Sunt multi oameni care spun ca margarina nu este sanatoasa.
NADIA COMĂNECI: Da, pentru ca lumea nu se informeaza. Lumea a avut o conceptie in trecut, cand era un alt procedeu de a face margarina. Eu nu aveam idei preconcepute, pentru ca la 10 ani nu aveam informatii legate de ce fel de grasimi sunt, saturate, nesaturate… Nu ma interesa nutritia mea, erau doctori care se ocupau de acest lucru. Acum citesc, ma uit de doua ori, am informatia, iar daca nu am informatia intru pe computer si ma documentez temeinic. Nu este rusine sa nu stii tot, ce este mai bun, ce este mai putin bun, dar este important ca lumea sa se informeze. Noi traim cu o mentalitate invechita, cu ceea ce stiam noi acum 30 si ceva de ani, de exemplu: nu te da cu solutie de soare pentru ca nu te bronzezi, nu iesi cu capul ud afara ca racesti, dar astea nu sunt adevarate. Trebuie sa schimbam ideile preconcepute pe care le avem.
Marea Dragoste/ revistatango.ro: Dar nu stiu daca oamenii sunt dispusi sa se schimbe, se spune ca oamenii nu se schimba, de fapt.
NADIA COMĂNECI: Nu se schimba ca oameni, nici eu, ca om, nu m-am schimbat. Dar am acum mult mai multa informatie. De cand am plecat din Romania sunt mult mai informata si incerc sa dau mai departe lucrurile bune cand vin acasa, mereu… Cumnata mea tot timpul este interesata, ma intreaba mereu: cum sa fac sa scap de asta, ce a aparut nou… Si eu ii spun ce stiu, ce am aflat, ce mi-a spus cineva. Trebuie sa fii deschis la informatie, iar aici, in Romania, multa lume nu este deschisa, spune: „Lasa, ca stiu eu“. Nu, nu stii.