În această perioadă, 99% dintre copiii din întreaga lume sunt supuși unor forme de limitare a libertății de mișcare din cauza pandemiei; 60% dintre copii trăiesc în țări în care s-au impus măsuri de izolare totală sau parțială.
Legat de această situație, iată declarația directorului executiv al UNICEF, Henrietta Fore:
“Lumea este unită în lupta comună împotriva unui inamic invizibil. Toate eforturile noastre se concentrează asupra măsurilor de evitare sau tratare a COVID-19, iar consecințele grave cu care ne vom confrunta multă vreme după încetarea pandemiei – efectele invizibile ale acesteia – încă nu sunt în atenția tuturor. Această atitudine trebuie să se schimbe.
Copiii și tinerii nu doar contractează COVID-19, ci sunt și printre cele mai grav afectate victime ale acestei boli. Dacă nu luăm acum măsuri pentru a atenua efectele pandemiei asupra copiilor, urmările COVID-19 vor aduce prejudicii ireparabile viitorului nostru comun.
Conform analizei noastre, 99% dintre copiii și tinerii cu vârsta sub 18 ani din întreaga lume (2,34 miliarde) trăiesc într-una din cele 186 de țări în care, din cauza COVID-19, se aplică o formă sau alta de limitare a libertății de mișcare. 60% dintre copiii din lume, adică 1,4 miliarde de tineri, trăiesc într-una din cele 82 de țări în care se aplică măsuri de oprire totală (7%) sau parțială (53%) a activităților economice și sociale.
Știm că tinerii și persoanele cele mai vulnerabile suferă cel mai mult în timp de criză. Situația nu este cu nimic diferită în timpul acestei pandemii. Răspunderea noastră este să prevenim suferința, să salvăm vieți și să ocrotim sănătatea fiecărui copil. De asemenea, trebuie să ne îngrijim ca măsurile de control al COVID-19 să fie luate pe baza datelor științifice, pentru a reduce la minim și a preveni pagubele colaterale, impunând măsuri de limitare a duratei acestora.
Un prim pas în această direcție este ca acum, în vremuri de potențială recesiune globală, să rezistăm tentației de a nu face o prioritate din investițiile în viitorul nostru. Cu investiții mai mari, acum, în educație, protecția copiilor, sănătate, nutriție, acces la apă potabilă și salubritate, omenirea va reuși să atenueze pagubele provocate de această criză și să evite crize viitoare. Lumea se va deschide din nou și, odată deschisă, capacitatea celor mai slabe sisteme sanitare va fi indicatorul care ne va arăta cât de bine vom face față unor amenințări viitoare.
State și comunități din întreaga lume trebuie să colaboreze pentru a răspunde acestei crize. Așa cum am învățat în mod dureros în ultimele două luni, până nu vom avea un vaccin, prezența coronavirusului în orice colț al lumii va rămâne o amenințare pentru întreaga omenire. Trebuie să luăm acum măsuri de consolidare a sistemelor de sănătate și a altor servicii sociale adresate copiilor, pentru a promova prioritățile de dezvoltare globală în fiecare țară de pe glob.
Săptămâna aceasta, UNICEF lansează Agenda de acțiune globală, cu scopul de a proteja cei mai vulnerabili copii. Agenda are șase piloni: 1) Menținerea sănătății copiilor; 2) Asigurarea apei potabile, serviciilor de salubritate și igienei pentru copiii vulnerabili; 3) Continuarea educației copiilor; 4) Sprijinirea familiilor pentru a-și acoperi necesitățile și a-și îngriji copiii; 5) Protejarea copiilor împotriva violenței, exploatării și abuzului; 6) Protejarea copiilor refugiați, imigranți și afectați de conflicte armate.
În lipsa acțiunilor urgente, actuala criză sanitară riscă să devină o criză a drepturilor copiilor. Doar colaborând putem să asigurăm sănătatea, siguranța și educația milioanelor de fete și băieți.
În domeniul sănătății, COVID-19 are potențialul de a copleși sistemele sanitare fragile din țările cu venituri mici și medii, precum și de a submina multe dintre progresele realizate în ultimele decenii în ceea ce privește supraviețuirea, sănătatea, alimentația și dezvoltarea copiilor. Sistemele de sănătate din multe țări erau deja șubrede. Înainte de criza provocată de COVID-19, 32% dintre copiii cu simptome de pneumonie din lume nu ajungeau la medic. Ce se va întâmpla când COVID-19 va lovi cu toată forța? Deja observăm perturbări ale serviciilor de imunizare, fapt care aduce mai aproape amenințarea unor epidemii provocate de boli pentru care există vaccinuri, cum ar fi poliomielita, rujeola sau holera. Dacă sistemele de sănătate naționale, deja supuse unor solicitări considerabile, ajung să fie depășite de situație, este posibil ca mult mai mulți nou-născuți, copii, tineri și femei însărcinate să devină victime ale altor boli decât cea provocată de coronavirus. În aceeași măsură, multe programe de alimentație sunt acum perturbate sau suspendate, așa cum sunt programele comunitare de depistare și tratare timpurie a copiilor subnutriți. Trebuie să acționăm acum, pentru a conserva și consolida sistemele de alimentație din fiecare țară din lume.
De asemenea, spălatul mâinilor și celelalte măsuri de igienă personală nu au fost niciodată mai importante decât acum, pentru a ne proteja și a-i proteja pe cei din jur. Însă pentru mulți copii, apa, serviciile de salubritate și grupurile sanitare rămân un vis. La nivel global, 40% din populație, 3 miliarde de oameni, nu au în casă dotările necesare pentru a-și spăla mâinile cu apă și săpun, iar ponderea ajunge la aproape 75% în țările cele mai puțin dezvoltate. Haideți să facem astfel încât fiecare gospodărie, școală și unitate sanitară să dispună de dotările necesare pentru menținerea unui mediu igienic și sănătos.
În domeniul educației, a fost întrerupt parcursul școlar al unei întregi generații de copii. Închiderea unităților de învățământ a perturbat educația a peste 1,57 miliarde de elevi și studenți (91%) din întreaga lume. Din situații anterioare în care au fost închise școlile, știm că elevii, mai ales fetele, care nu frecventează cursurile perioade îndelungate de timp prezintă o probabilitate redusă de a reveni la școală după redeschidere. Închiderea unităților de învățământ blochează și accesul la programe de alimentație derulate prin intermediul școlii, fapt care conduce la creșterea ratei de malnutriție. Educația și potențialul unei întregi generații de elevi poate să sufere. Niciodată nu a fost mai important să intensificăm măsurile de promovare a educației și să sporim investițiile în învățământ.
Impactul socio-economic al COVID-19 va fi resimțit cel mai puternic de copiii cei mai vulnerabili din lume. Mulți dintre aceștia deja trăiesc în sărăcie, iar consecințele măsurilor de combaterea a COVID-19 pot să adâncească lipsurile cu care se confruntă. În timp ce milioane de părinți se luptă pentru a-și păstra sursele de trai și de venit, guvernele trebuie să amplifice măsurile de protecție socială – să asigure plase de siguranță socială și prestații în bani, să protejeze locurile de muncă, să colaboreze cu angajatorii în sprijinul părinților care muncesc și să promoveze prioritar politici ce asigură familiilor serviciile care salvează vieți: sănătate, alimentație și educație.
Din situații anterioare de urgență sanitară știm că, atunci când școlile sunt închise, serviciile sociale sunt întrerupte și libertatea de mișcare este restricționată, copiii sunt expuși unor riscuri accentuate de exploatare, violență și abuz. De exemplu, închiderea școlilor în timpul epidemiei de Ebola din Africa de Vest, în perioada 2014 – 2016, a avut ca efect creșterea fără precedent a numărului de cazuri în care copiii au fost supuși exploatării prin muncă, neglijării sau abuzului sexual, dar și a numărului de sarcini în rândul adolescentelor. De cele mai multe ori, actele de violență împotriva copiilor au loc chiar în familie. În majoritatea țărilor, mai mult de 2 din 3 copii sunt supuși pedepselor violente aplicate de cei care îi îngrijesc. Ce se întâmplă oare când acești copii nu pot părăsi domiciliul și nu mai au contact cu profesorii, prietenii sau serviciile de protecție? Și, în timp ce milioane de copii își găsesc calea de comunicare cu lumea prin tehnologiile digitale, cum putem să îi protejăm de riscurile și potențialele consecințe negative ale interacțiunilor online? Este esențial să existe o mișcare socială pentru eliminarea violenței și abuzurilor împotriva copiilor, după modelul mișcării de eliminare a violenței împotriva femeilor. Cu cât începe mai curând o astfel de mișcare, cu atât vom avea o lume mai bună.
În timp ce reacționăm la pandemia provocată de COVID-19, nu trebuie să uităm de copiii care trăiesc deja în situații de criză umanitară. Se preconiza oricum că 2020 va fi un an în care mai multe persoane decât oricând vor avea nevoie de ajutor umanitar, iar vulnerabilitățile copiilor din țările afectate de crize vor persista. Acum vedem că actuala pandemie accentuează aceste vulnerabilități, expunând copiii unor pericole provenite din două surse. Secretarul General al ONU a lansat un Plan global privind răspunsul umanitar în contextul COVID-19. Depinde de comunitatea internațională să își unească eforturile în sprijinul celor mai vulnerabili copii, cei despărțiți de familie și de cămin, promovându-le drepturile și protejându-i de răspândirea virusului.
În cele din urmă, ocrotirea copiilor în mijlocul acestei crize înseamnă să asigurăm disponibilitatea și accesibilitatea unor produse și materiale care salvează vieți, așa cum sunt medicamentele, vaccinurile, materialele de igienă și materialele educaționale. Actuala pandemie de COVID-19 pune presiune pe sistemul global de producție și de logistică. Ținând cont de principiile distribuției echitabile, noi conlucrăm cu mediul de afaceri pentru a asigura producția și achiziția bunurilor esențiale. Dorim să sprijinim țările, în special cele ale căror sisteme de sănătate sunt suprasolicitate, să aibă acces egal la materialele necesare combaterii COVID-19. De asemenea, trebuie să avem grijă ca restricțiile de deplasare, interzicerea exporturilor și presiunile la care sunt supuse capacitățile de producție să nu ne împiedice să procurăm și să transportăm bunuri absolut necesare intervențiilor noastre umanitare și programelor de sănătate, educație, apă și salubritate pe care le implementăm.
În prezent, în timpul restricțiilor impuse de pandemie, ne interesează sănătatea noastră și a celor dragi, dar nu trebuie să uităm de milioanele de copii care riscă să devină victimele ascunse ale acestei pandemii. Noi, acum, suntem responsabili pentru viitorul acestor copiii și pentru felul în care va arăta lumea lor.
Pentru informații suplimentare despre COVID-19 și îndrumări privind protejarea copiilor și familiilor, vizitați: www.unicef.org/romania/ro/coronavirus
Despre UNICEF
UNICEF este prezent în România și în alte 190 de țări și teritorii pentru a promova supraviețuirea și dezvoltarea copiilor din perioada copilăriei mici până la adolescență. În România, UNICEF lucrează împreună cu actori cheie precum Guvernul, Parlamentul, autorități locale, societatea civilă, sectorul privat, parteneri naționali și internaționali și mass media pentru a asigura accesul tuturor copiilor la educație timpurie de calitate și la școală, pentru protejarea adolescenților și monitorizarea drepturilor copilului, pentru protecție socială și pentru mobilizarea de resurse în beneficiul copiilor. Pentru mai multe informații despre UNICEF și activitatea sa, vizitați https://www.unicef.org/romania/ro.
Urmăriți UNICEF în România pe Facebook și Instagram.
