fbpx

Oreste Teodorescu: Eu nu sunt vedeta si nici nu cred ca exista vedete in Romania

de

Oreste Alexandru Scarlat Teodorescu este inventatorul Codului lui Oreste si unul dintre putinii oameni in stare sa reinventeze nobletea in prietenie si in dragoste. Este barbatul unei singure si mari iubiri, tatal unei fete superbe de 16 ani si autorul a trei volume absolut remarcabile: “Codul lui Oreste”, “Demonii puterii in democratie” si “La sfarsit va fi inceputul” – noua sa carte ce se afla acum in librarii.

Marea Dragoste / Tango: Ai fost un copil singur la parinti? Cum a fost copilaria ta?

Oreste Teodorescu: Sunt singur la parinti poate de aceea port si atatea nume dupa mine, poate ca ai mei ulterior au regretat avorturile pe care le-au facut si atunci, pastrandu-ma doar pe mine, mi-au dat trei prenume. Eu sunt mai multi copii intr-unul singur. Si de aceea cred ca am fost extrem de rasfatat si de liber, pentru ca am reusit sa rezist, in vreme ce alti trei posibili frati sau surori n-au rezistat…

Marea Dragoste / Tango: Ti-a povestit mama ta asta?

Oreste Teodorescu: Mi-a povestit maica-mea, desigur, cum ca eu as fi fost al patrulea.

Marea Dragoste / Tango: Si cum, ca esti totusi nascut in perioada aceea cu decretul, perioada in care femeile nu puteau sa faca avorturi?

Oreste Teodorescu: Contextual vorbind, vremurile pe care le-au traversat parintii meu ca intelectuali, intr-o epoca destul de rigida si destul de saracacioasa din toate punctele de vedere, probabil i-au facut ca pana la mine sa nu isi doreasca un copil Eu am ramas, m-au vrut pe mine, m-au nascut in ‘74 si de atunci am parte de aceasta aventura numita viata in corp. Am beneficiat de tot ce am avut nevoie din partea ambilor parinti desi s-au despartit in ‘84, cand aveam 9-10 ani, dar au ramas la fel de apropiati fata de mine. A fost un divort doar intre ei, nu si fata de mine…

Marea Dragoste / Tango: Dar tu, iti amintesti bine de perioada aia…

Oreste Teodorescu: Am inteles-o pentru ca ai mei au avut intelepciunea sa ma bage si pe mine in ecuatia asta si mi-a explicat fiecare din perspectiva lui de ce se ajunge la acest inevitatbil esec in casnicie. Din punct de vedere rational, m-am descurcat foarte bine. Sigur ca, din punct de vedere afectiv, nu mi-a fost foarte usor, m-am simtit intrucatva tras intre doi cai care merg in directii diferite, am simtit cumva ca trebuie sa ma injumatatesc, sa-i dau jumate din mine mamei si jumate tatalui, lucru pe care un baietel la 10 ani nu e foarte capabil sa-l inteleaga din punct de vedere afectiv. Din punct de vedere mental am inteles-o si nu am avut niciun fel de reactie.

Marea Dragoste / Tango: Dar ai inteles, totusi, din ce motiv s-au despartit parintii tai, ti-au explicat?

Oreste Teodorescu: Da, asta am inteles-o…de ce. Cu logica am inteles-o, cu inima am inteles-o mai putin. Mi-au trebuit cativa ani buni si chiar nu imi facea deloc placere sa recunosc ca ai mei sunt despartiti si mai minteam asa, din cand in cand. Mai faceam excursii separate, cand cu mama, cand cu tata si evident ca la intrebarea “Unde e celalalt?” eu minteam ca e bolnav, ca n-a putut sa vina, mi-am mimat in mintea mea ca n-a existat acest divort pana cand am mai crescut si am mai depasit acest moment. Vreo 4-5 ani imi creasem o realitate pararela in care parintii mei nu divortasera.

Marea Dragoste / Tango: Nici nu mai stiu acum daca mi-a spus cineva, daca am citit undeva sau a fost doar senzatia mea cunoscandu-te, aceea ca provii dintr-o familie buna, nobila, nu numai dintr-o familie de intelectuali, ci dintr-o familie de stirpe aleasa….

Oreste Teodorescu: Bine, eu nu tin neaparat la heraldica familiei mele, nu cred ca e foarte important asta, dar probabil nimic nu este intamplator in viata noastra si in univers, poate ca are si o semnificatie in destinul meu. Pe spita mamei mele, din neamul mamei provenind dintr-o foarte veche familie aristocratica franceza, Contele de Castanov, care la inceputul secolului 18 a ajuns prin casatorie in Tara Romaneasca, mai exact in Moldova, ca ai mei sunt din zona Iasiului. Asa ca, vrand, nevrand am asa un reflex foarte vag de sange albastru, dar nu are nicio importanta. Se repercuteaza in felul in care inteleg limba franceza. Se transmite foarte frumos aceasta mostenire legata de limba franceza la Sabina, care de foarte mica a deprins foarte usor limba franceza. Ea acum studiaza la Scoala Centrala, la bilingv, e in clasa a X-a si intr-adevar pare ca limba franceza ii este foarte naturala, aproape materna…

Un compromis mic atrage dupa sine un alt compromis, pana cand compromisul devine mare

Marea Dragoste / Tango: Revenind in anii aceia, mi-ai spus despre familia ta si despre divortul parintilor, spune-mi ce visai sa te faci. Voiai sa urmezi cariera tatalui sau…?

Oreste Teodorescu: Da, eu am copilarit intr-un mediu foarte frumos. Tatal meu a fost director de case de filme si producator general de film in Bucuresti. Tatal meu, Marin Teodorescu, a lucrat 40 de ani in cinematografie, mai mult de 25 de ani fiind ba directorul Casei de Filme 5, ba directorul Casei de Filme 1, producator general la alte case de filme si asa mai departe.

Marea Dragoste / Tango: Si tu esti nascut tot in Bucuresti?

Oreste Teodorescu: Da, si mama este nascuta tot in Bucuresti, tata langa Bucuresti, in comunca Clinceni, iar eu am copilarit intr-un mediu foarte artistic. La mine acasa, pana sa divorteze ai mei, in fiecare saptamana erau ceaiuri, petreceri unde veneau marii actori, regizori, scenaristi. Am copilarit cu ei si mai ales in lumea asta. Eu de la 4 ani mi-am dorit sa fiu actor, apoi la 10-11 ani sa fiu regizor. Si asta am si facut. Eu am terminat Regie de film, fiind amprentat de lumea asta inca de la 3-4 ani, amintindu-mi schimbul asta de idei si de povesti intre parintii mei si diferiti artisti care veneau pe la noi.

Marea Dragoste / Tango: Deci nu ai avut oscilatii, nu ai vrut sa te faci astronaut sau…

Oreste Teodorescu: Nu, nu. Asta am vrut sa fac, dar, desi am terminat Regie de film, nu sunt un cineast, dar asta am vrut sa ma fac. Si intrucatva eu spun o poveste, dar n-o mai spun in pelicula, intr-o fictiune, ci o spun in televiziune, dar resortul e mai degraba artistic decat jurnalistic.

Marea Dragoste / Tango: Da, categoric, mie mi se pare ca au mare legatura.

Oreste Teodorescu: Da, au legatura intr-un fel cu partea in care am fost crescut, educational vorbind. A fost o alegere voluntara, tata fiind eroul care m-a indrumat.

Marea Dragoste / Tango: Vorbesti la trecut, tatal tau a murit?

Oreste Teodorescu: Tatal meu a murit in 1998.

Marea Dragoste / Tango: Si mama traieste?

Oreste Teodorescu: Da, eu de la mama am invatat un lucru extraordinar si a contat foarte mult in devenirea mea, si anume libertatea dublata de responsabilitate si de dreptate. Maica-mea m-a invatat ca un compromis mic atrage dupa sine un alt compromis, pana cand compromisul devine mare. Mama a fost un reper foarte moral in viata mea, tot printr-o idee destul de literara, mai camilpetresciana, a dreptatii absolute, a adevarului intins pana la limita lui.

Marea Dragoste / Tango: Si cum de mai esti in Romania in situatia in care crezi in toate lucrurile astea?

Oreste Teodorescu: Pentru ca eu iubesc foarte mult aceasta tara si cred ca nu intamplator ne nastem in anumite popoare si anumite tari. Kennedy avea foarte mare dreptate cand spunea ca e destul de important sa te gandesti ce face tara pentru tine, dar hotarator e ceea ce faci tu pentru tara.

Marea Dragoste / Tango: Cand ai constientizat asta? O stii de mic sau ai constientizat-o pe parcus?

Oreste Teodorescu: Nu, am constientizat iubirea mea fata de Romania in urma unei rusini foarte mari care m-a cuprins in fata unor verisoare de-ale mele frantuzoaice care au venit imediat dupa revolutie si eu, fiind foarte inertial si mimetic in a arunca cu laturi in propria mea tara si in propriul meu popor, “Mama, ce urat e Bucurestiul, ce nenorociti sunt romanii!” si atunci, verisoara mea, fiind mult mai mare decat mine cu vreo 10-15 ani, mi-a tinut asa un expozeu despre cat de urat se vede pentru un strain ca un nativ sa isi vorbeasca atat de oribil tara. Atunci s-a produs o mutatie in mine, am constientizat penibilul situatiei in care ma aflam. Undeva prin anii ‘90, ‘91, aveam 15-16, atunci am constientizat raportul asta extraordinar de puternic dintre tine, ca individ, si poporul tau si tara ta. Adica am invatat de la un strain sa imi revizuiesc atitudinea fata de Romania.

Viitoarea mea nevasta m-a chemat o data in camera fetelor si mi-a dat o supa, supa la plic, de ciuperci

Marea Dragoste / Tango: Am ajuns deja cu povestea la varsta de 14. 15, 16 ani, este cumva varsta la care ai intalnit-o pe Lili, pe sotia ta?

Oreste Teodorescu: Pe Lili am intalnit-o un pic mai tarziu, la 17 ani.

Marea Dragoste / Tango: Atunci, spune-mi daca ai mai iubit alta fata inainte de ea?

Oreste Teodorescu: Da, sigur, am mai iubit.

Marea Dragoste / Tango: Care si cum a fost prima ta iubire?

Oreste Teodorescu: Prima data m-am indragostit serios la gradinita.Tin minte ca imi placea atat de mult o colega pe care o chema Ana. Mi-o amintesc si acum, undeva pe retina mea a ramas chipul acelei fetite pe care n-am mai revazut-o niciodata dupa perioada gradinitei, dar e vie fotograma, poti sa ti-o descriu cu amanunte. M-am mai indragostit in clasa I, o chema Laura, dar iubirile astea copilaresti nu stiu daca sunt iubiri sau sunt doar o incalzire pentru ce va urma sa vina. Am avut o indragosteala prin clasa a IX-a si m-a tinut pana intr-a X-a, iar intr-a XI-a am cunoscut-o pe sotia mea de care chiar m-am indragostit la modul nebunesc.

Marea Dragoste / Tango: Cum v-ati cunoscut, poti sa imi povestesti?

Oreste Teodorescu: Da, e foarte simplu. Ne-am cunoscut in 1992, la Eforie Nord. Eu eram cu fostul ei prieten, noi fiind foarte buni prieteni. El tocmai se certase cu Lili si parasise gasca cu care venise la mare, eu ma certasem cu gasca cu care venisem la mare, m-am intalnit cu acest prieten si asa am hotarat noi sa pornim intr-o aventura pe litoral. Si asa am cunoscut-o indirect pe Lili, prin prisma prietenului meu. La inceput nu a fost absolut nimic intre noi, nici macar o fotografiere, mie imi placea mai mult prietena ei si aveam totusi si doza de respect fata de prietenul meu. Nu aveam cum sa atentez la ceea ce ii apartinuse lui, insa s-a intamplat ceva foarte interesant. Cred ca si ea m-a placut cumva pe mine ca, la un moment dat, noi eram foarte saraci pe vremea aia, eu cel putin nu mai aveam niciun ban la mine si viitoarea mea nevasta m-a chemat o data in camera fetelor si mi-a dat o supa, supa la plic, de ciuperci, tin minte si acum. Si supa aia trebuie sa fi insemnat ceva pentru fomistul din mine pentru ca am retinut chestia asta si, in toamna, in ‘93, a venit Michael Jackson sa tina un concert la Bucuresti si am sunat-o pe Lili sa o invit la concert. Ne-am intalnit la stadion, nu aveam bilete, evident, prietenii nostri au reusit sa sara gardul prin locul pe care il vizam, pe noi ne-au prins jandarmii, ne-au dat jos exact de la jumatatea gardului, asa ca n-am mai intrat. Ne-am dus in schimb in Piata Amzei, la o terasa, unde am baut o sticla de vin si am mancat o friptura, una amandoi ca nu aveam bani, si de atunci a inceput odiseea noastra, din momentul ala…

Marea Dragoste / Tango: Deci aveai 17 ani? Si cand ai constientizat ca lucrurile sunt foarte serioase? Ce a trebuit sa se intample la varsta aia intre voi ca tu sa intelegi ca e o relatie care nu seamana cu nimic altceva?

Oreste Teodorescu: Erau sentimentele, eu simteam fizic ca nu pot sa respir fara ea, era o dependenta organica unul de altul. Am ramas impreuna de atunci, ne-am logodit repede, in a 4-a zi de cand am hotarat ca suntem impreuna.

Marea Dragoste / Tango: Ce presupune “ne-am logodit”? Ai cerut-o in casatorie sau ati facut vreo ceremonie?

Oreste Teodorescu: Am facut o ceremonie. Am dat un inel, o verigheta de argint pe care eu o port si astazi, e prima noastra verigheta si ne-am pecetluit… Ne-am casatorit dupa 4 ani, dar ideea de a ramane impreuna a fost chiar din primele zile. Nu stiu sa iti explic printr-o ratiune logica, asa a fost simtirea mea…

Marea Dragoste / Tango: Nu ai trait si tu, dorinta de a fi liber, mai ales ca trecuse revolutia? Tinerii spun “Nu, sunt prea tanar sa ma casatoresc!”?

Oreste Teodorescu: Acum, trebuie sa iti fac o confidenta. Eu, fiind un copil foarte liber, am inceput sa golanesc de pe la 5, 6 ani si s-au consumat parte din provocarile varstei. Am trait intens pana la 15, 16, ani. Pana sa o cunosc pe sotia mea, mi-am satisfacut curiozitatile legate si de femei si de viata. Eu cand m-am insurat la 20 de ani ma simteam un pic batran apropo de experienta. Fara sa ma dau acum rotund, dar fiind liber am inceput mai devreme si atunci la mine 20 echivala cu experienta unui alt barbat, la 35-40 de ani.

Marea Dragoste / Tango: Ati facut nunta?

Oreste Teodorescu: Da, a fost o nunta foarte interesanta fiindca a fost o nunta cu zero lei. In 1994, situatia economica era ingrozitoare, tatal meu iesise la pensie nu avea foarte multi bani, maica-mea fiind profesor universitar avea un salariu de 3 lei, parintii lui Lili castigau si ei foarte putin, Lili era educatoare la o gradinita, eu faceam pe agentul comercial pe ici, pe colo. Aveam foarte putini bani si, in momentul in care am decis sa ne casatorim am facut un credit pentru a ne putea cumpara eu costumul si ea rochia de mireasa, plus cocarde de pus in pieptul invitatilor, credit pe care l-am achitat dupa 10 ani, cu o dobanda infernala, l-am platit de 10 ori. Am avut sansa ca la restaurantul acela, vizavi de liceul Iulia Hasdeu sa intalnim un patron caruia i-am explicat de la inceput ca eu nu pot plati niciun avans fiindca nu am niciun ban, dar ca sunt sigur ca la sfarsitul nuntii voi avea banii sa platesc consumatia. Initial m-a privit cu suspiciune, dar ceva cred ca s-a produs si in sufletul lui ca a acceptat, desi nu mai facuse niciodata asta… Bine, nu am facut nunta cu dar, iti dai seama, am facut nunta cu prieteni, au venit foarte multi, vreo 120 si ceva, dar am strans banii cat sa ne achitam toate angajamentele fata de lautar si de restaurant. Si am mai primit cadou de la un var de-al mamei mele un sejur intr-o vila la Mamaia, asa ca ne-am facut saptamana de miere intr-o casuta d-asta cam ca o vila.

Marea Dragoste / Tango: Deci ati avut si momentul asta oficial, s-a schimbat ceva intre voi dupa ce v-ati casatorit?

Oreste Teodorescu: Nu, am simtit ca s-a schimbat ceva mai profund intre noi dupa ce s-a nascut Sabina, in ’95, la un an dupa ce ne-am casatorit. Da, atunci s-a intamplat ceva, ceva ce cred ca se intampla, din pacate, in toate cuplurile. E o realitate noua cand ai un copil si tot egoul persoanei tale se simte cumva amenintat de noua provocare in care trebuie sa te dedici altcuiva decat tie. Acolo am inceput noi cumva sa ne instrainam, asta a fost inceputul iesirii noastre din starea asta de gratie si din miracolul care ne inconjura pe amandoi. Atunci s-a produs schimbarea si a durat cam multa vreme pana cand ne-am revenit, pana ne-am reconfigurat comportamentul in asa fel, incat sa ajungem sa ne raspundem la intrebarile teribile “Ce s-a intamplat cu noi? De ce? sau Cum?”

Dintr-un moment magic pe care il impartaseam impreuna, ne-am stricat. Si, dupa o perioada lunga de ani de zile, am reusit sa ne raspundem la intrebarile astea si dupa ce ne-am reintalnit, ne-am repecetluit. E o relatie foarte frumoasa care se continua astazi la un alt nivel. Avem la anul, 20 de ani de cand suntem impreuna, adica eu am trait mai mult cu sotia mea decat fara ea, si atunci si trecutul meu este mai consistent alaturi de ea, decat in afara ei. Suntem la varsta unei teribile maturitati in cuplu.

Marea Dragoste / Tango: Mi-ai spus ca dupa aparitia Sabinei s-a produs un dezechilibru intre voi.  A fost greu cu copilul mic sau…?

Oreste Teodorescu: Nu cred ca din cauza greutatilor. A fost greu, noi am fost destul de saracaciosi o buna perioada de timp, dar nu asta a fost ceea ce ne-a stricat, ci incapacitatea noastra launtrica de a intelege noua realitate, noua paradigma in care intrasem. Eram destul de tineri si probabil ca sentimentul de libertate, de rebeliune, de lipsa de griji a fost un pic socat de noua perspectiva si probabil ca acolo s-a produs o tulburare, dar nu are nicio legatura nici cu copilul si nici cu situatia economica, ci doar cu noi si cu capacitatea noastra de a reactiona in fata unei provocari atat de deosebite. Teoretic e foarte usor sa iti imaginezi cum e sa ai un copil, dar cand intri practic in exercitiul asta de parinte, e un pic mai greu.  

  Cu mult inainte de a-l cunoaste pe Mircea Badea, l-am cunoscut pe tatal sau


Marea Dragoste / Tango: Si in perioada asta, in paralel, cum a mers cariera ta, profesia ta, ce s-a intamplat in anii astia? Deci la 20 de ani erai student, cand te-ai casatorit erai student…

Oreste Teodorescu: Da, eram. Cand ne-am casatorit eram deja student la Regie de film.

Marea Dragoste / Tango: Si Lili era deja educatoare?

Oreste Teodorescu: Da, Lili era educatoare. Cariera mea constanta a inceput in ‘96, pana atunci eu am intreprins tot felul de smechereli: am fost agent comercial, agent de vanzari, am lucrat la o firma de turism international, faceam tot felul de mici bazaconii ca sa castig niste bani, nu aveam un venit constant. In ‘96 am inceput o frumoasa colaborare cu tatal lui Mircea Badea, Gheorghe Badea, aruncandu-ne impreuna in aventura construirii unui departament de marketing si de publicitate la Radiodifuziunea Romana in ‘96 si acolo incepe cumva cariera mea jurnalistica. Cu mult inainte de a-l cunoaste pe Mircea Badea, l-am cunoscut pe tatal sau, am si lucrat o buna perioada impreuna pana la sfarsitul lui ‘96 cand l-am cunoscut personal pe Mircea Badea. Dupa care, in 1997 cand ei s-au transfera de la Tele 7 la Antena 1, m-au cooptat si pe mine in echipa lor, adica in emisiunea “Teo si Mircea”. Si eu am inceput sa fac reportaje, ulterior am ajuns sa prezint si rubrica meteo, aia mai speciala de la Observatorul Antenei 1, prognoza meteo, ideea era un mic pamflet legat de vremuri mai degraba decat de vreme. Asta m-a scos pe mine dintr-un anonimat si m-a plasat pe orbita celor care incep sa apara constant in fata camerelor. La plecarea lui Teo din Antena s-a pus problema ce se va intampla cu Mircea si cu mine, iar noi am avut sansa atunci sa primim sa realizam un late night la bataie cu Florin Calinescu, am confirmat ceea ce probabil putina lume credea ca putem face, un Conan O’Brien show varianta romaneasca atat de bine incat il putem bate pana si pe David Letterman-ul nostru care era Florin Calinescu. Si, dupa aceea lucrurile sunt mai stiute…

Marea Dragoste / Tango: Legat de aventura ta in afara micului ecran cu Mircea Badea, fabrica voastra de chibrituri consideri ca e un moment important? Ce ai inteles, pana la urma, din tot ce s-a intamplat, cu ce ai ramas din toata nebunia aceea?

Oreste Teodorescu: Este un moment foarte important in viata mea si mai ales in cariera mea de jurnalist pentru ca am avut sansa, pierzand evident multi bani, multi nervi si multa energie, am avut sansa sa inteleg din interior cum functioneaza sistemul ticalosit cu mult inainte ca altii sa se prinda si ei. A fost o scoala a vietii teribil de importanta pentru mine, din care am eu am invatat enorm de multe lucruri cu privire la caracterul si psihologia unui om politic, a cercurilor de interese, a grupurilor de putere si asa mai departe. Aproape ca sunt un expert a ceea ce inseamna sistemul ticalosit pentru ca l-am traversat prin propria mea experienta si m-am izbit de el.

Marea Dragoste / Tango: Si la ce iti poate folosi asta? Alta data stii sa te feresti sau, de fapt, nu e nimic de facut?

Oreste Teodorescu: Poti prin analogie sa suprapui cu alte tipare. Eu din momentul in care a inceput aventura fabricii de chibrituri, si nu numai eu, si Mircea si toti cei care s-au confruntat cu chestia asta, putem sa previzionam foarte bine ce se intampla din punct de vedere economico-politic si atunci suntem mult mai greu de pacalit decat alti jurnalisti.

Marea Dragoste / Tango: Deci doar la nivel de jurnalist ai inteles niste lucruri, dar tu, ca cetatean, daca ai lua-o de la capat, ai putea sa faci ceva?

Oreste Teodorescu: Nu, am invatat multe, dar n-am vrut sa facem asta, nici eu, nici Mircea pentru ca asta ar fi insemnat ca semanam cu cei pe care i-am detestat dintotdeauna, cu impostorii, cu ipocritii, cu smecherasii, cu incompetentii carora doar faptul ca ii uneste o conspiratie comuna le da putere, nu si priceperea lor. Ne-am dat seama ca un om neconectat la un sistem sau un om care nu este relationat in zona politicului nu poate face absolut nimic. Si asta a fost foarte trist de aceea puteti intelege si refuzul meu de a face parte din spectru politic pentru ca l-am traversat prin experienta si detasarea mea…pentru ca n-am incredere. Toti sunt la fel.

Cochetaria mea cu zona politica a durat doua saptamani

Marea Dragoste / Tango: Am senzatia ca te-ai inscris la un moment dat intr-un partid. Nu te-ar fi tentat? Nu te-a tentat sa faci politica?

Oreste Teodorescu: Nu, nu, m-a tentat o singura data, dar mi-am dat seama repede de goliciunea constructiei. Era momentul de inceput al lui Aurelian Pavelescu, Cosmin Gusa si Lavinia Sandru, insa in doua saptamani de coabitare mi-am dat seama ca nu se urmareste de fapt nicio constructie politica, ci era doar o interfata in care niste baieti, vezi Aurelian Pavelescu, Sandru si Cosmin Gusa, vor sa isi castige notorietatea. A fost doar un pretext si atunci cochetaria mea cu zona politica a durat doua saptamani.

Marea Dragoste / Tango: Deci nu exista in poltica romaneasca nicio sansa? Daca tu cu, nu stiu, sa zicem cu  Mircea Badea, cu mine si cu sora mea ne facem un partid, n-avem nicio sansa?

Oreste Teodorescu: Nu, n-avem nicio sansa pana nu reusim sa izbandim intr-o revolutie mentala. Adica, pana cand nu ne vom prinde ca exista un raport cauza-efect si ca e adevarat ca daca unul fura azi un ou, maine va fura un bou, ca doar repetam din copilarie chestia asta, numai ca nu credem ca se aplica si noua. In politica ne inghite un sarpe nevazut care este de fapt lantul slabiciunilor unor oameni pentru care politica nu este altceva decat o sursa de venit personala sau de grup. Sunt doua natiuni, natiunea conducatorilor – natiunea perfecta- si natiunea celor condusi, care este sclavagismul. Pana cand mentalul si afectivul popular nu va imprima o conduita politica, reprezentantiva, restul e vrajeala. Si atunci eu nu cred in schimbarile de la varf cred intr-o schimbare fundamentala, adica si de la varf, dar si de la baza. Trebuie sa porneasca si o crestere a constiintei civice a indivizilor si o crestere a responsabilitatilor celor care ne conduc. Si de-abia pe la mijloc se produce switchul ala care ne transforma din niste triburi, gasti, feude intr-o natiune cu adevarat. E greu sa spun, dar asta cred ca e adevarul. Noi, in 2012 nu suntem inca o natiune, ci suntem niste feude: feuda PDL, feuda FSL, in care ele nu se reintregesc in ceea ce se numeste popor sau natiune. Sunt doar niste gasti de baieti care se masmardoiesc intre ei pentru ciolan, e ca o lupta intre clanuri. Sper sa ardem mai repede mentalitatea de clan si sa intram din nou in mentalitatea de popor. Atunci, poate, as cocheta si eu cu zona politica. Pana atunci, nevazand nicio apropiere de ceea ce cred ca ar trebui sa fie politica, n-am de ce sa ma duc acolo, ce sa fac?

Marea Dragoste / Tango: Dar esti, totusi, optimist, crezi ca se va intampla asta intr-un an, in zece, in douazeci?  

Oreste Teodorescu: Sunt optimist dintr-un singur punct de vedere. Nu cred ca generatia parintilor mei sau generatia mea suntem capabili sa facem suisuri, insa sunt absolut convins ca generatia fiicei mele este foarte aproape de a implini un vis de-al nostru mai vechi. Cand ma uit la copii devin foarte optimist, cand ma uit la astia mai in varsta ma apuca si pe mine pesimismul. D-aia e bine ca exista o biologie care ne mai imputineaza pe astia batranii si raii de pe Pamant, ca sa vina altii in locul nostru sa rodeasca mai frumos. Suntem ca smochinul ala din pilda, nu mai facem nicio smochina si ne miram ca ne mai arde din cand in cand cate cineva…

La mine, stricarea armoniei launtrice este direct proportionala cu cresterea succesului si a bogatiei mele materiale

Marea Dragoste / Tango: Spune-mi, exista in viata ta un episod in care ai pierdut absolut tot: ti s-a luat masina, ti s-a luat mobila… Cand si cum s-a intamplat asta si cum ai trecut peste o asemenea intamplare care pare incredibila?

Oreste Teodorescu: Inainte sa pierd tot ceea ce inseamna valoare materiala, eu am pierdut altceva mult mai de pret, mi-am pierdut fericirea conjugala si linistea launtrica. Ulterior, ca o consecinta a acestei rataciri a duhului meu, a venit si pierderea aceea a tot ce inseamna material: bani, conturi, masina, prietenii si altceva… se leaga.

 Marea Dragoste / Tango: Cum ai ajuns in situatia in care sa iti pierzi familia, cum si de ce te-ai despartit de Lili?

Oreste Teodorescu: Totul este cauzat de o inasprire a inimii si a mintii mele in raport cu tot ceea ce consideram eu ca este viata. Adica, in momentul in care, hai sa zicem celebritatea, privirile unor domnite, se uita la un star tv (cu ghilimelele de rigoare) ca si cum ar fi Dumnezeu pe Pamant, emfaza si aprecierea unora pe care nici nu ii cunosti, acest obicei de a te peria si de a te libidinosi cu tot felul de lucruri dragute iti construiesc o imagine despre tine cam ca la Ceausescu. Odata devii in capul tau altcineva, ai senzatia ca totul iti este permis pentru ca tu esti un mare artist si trebuie sa te imparti la toata lumea, si la femei si la toti… E o iluzie. La mine, stricarea armoniei launtrice este direct proportionala cu cresterea succesului si a bogatiei mele materiale, toate se leaga. Eu, in momentul in care am avut cei mai multi bani si eram cel mai puternic din punct de vedere al jocului social, am fost cel mai singur si cel mai oribil din punct de vedere familial si sufletesc. Si atunci Dumnezeu are o intelepciune care transcende capacitatea noastra de a intelege, mi-a luat tot ceea ce construisem, pierzandu-mi fericirea. Mi le-a luat aproape magic, misterios, adica eu am castigat in 2003-2004, sute de mii de euro pe care in 2004 le-am pierdut fara sa imi dau seama. Si, odata cu statutul asta, iti pierzi si falsii prieteni, si asta e bine, toti  aplaudacii astia care de fapt te bibileau pe tine sa crezi ca esti miezul din dodoasca.

Pierzandu-mi inainte si fericirea, pierzandu-mi si mazga fericirii, m-am trezit chiar gol si mi-a trebuit un timp sa imi dau seama ce s-a intamplat. Si cand mi-am dat seama ca eu insumi sunt vinovat de toata aceasta prabusire, m-am intors si am inceput sa refac unde gresisem. Si am redobandit. Nu mai am, evident, banii aia, pentru ca nu mi-am dorit si nu imi mai doresc, am exact cat imi trebuie si important e ca am familie, ca am “acasa”, asta nu se poate masura economic sau financiar, in niciun fel.

Marea Dragoste / Tango: Indraznesc sa te intreb asta pentru ca tu ai recunoscut in textele tale, ai spus ca in perioada aceea ti-ai gasit pe altcineva, ca ai inselat-o pe sotia ta… E adevarat?

Oreste Teodorescu: Da, e adevarat, astea erau expresiile ratacirii mele ca identitate, nu mai stiam cine sunt sau ce sunt, cautam sa dobandesc bucati de satisfactie, de fericire, pe elemente marunte si rapide ca sa nu ma apuce depresia foarte tare. Da, a fost o experienta in care, trecand impreuna cu sotia mea ne-am intarit si cand totul parea ca nu mai are sorti de izbanda si cand eu am zis gata, s-a terminat, uite Dumnezeu mi-a mai dat inca o data o lectie, si anume ca daca exista iubire, te cuprinde un dor de persoana iubita incat n-ai cum sa mai traiesti fara ea. Strigatul e atat de mare, incat lasi orice fel de orgoliu si te duci spasit acasa ca sa-ti ceri iertare, ca altfel nu mai poti sa traiesti.

Marea Dragoste / Tango: Ce s-a intamplat, prin ce minune ea totusi te-a iertat si a trecut peste lucrurile astea?

Oreste Teodorescu: Pai, nu este o minune, este o iubire. M-a iubit. Cred ca daca nu m-ar fi iubit, niciun om nu ar fi putut sa treaca peste asa ceva. Altminteri, daca e alt liant intre doi oameni, altul decat iubirea, la cate magarii ne-am facut unul altuia, nu ne-am fi reacceptat si reimprietenit niciodata. Dar am avut ceea ce le-as dori tuturor oamenilor care formeaza un cuplu – iubirea. Singurul motiv pentru care noi am format un cuplu a fost iubirea, n-a existat niciun alt interes, ci pur si simplu ne-am regasit si am format un intreg. Apoi n-am mai fost un intreg si cand ne-a cuprins dorul de acest intreg ne-am reintors acolo. A fost un dus comun cu apa extrem de rece pe care l-am traversat cativa ani, dar Slava Domnului ca din toate greselile am mai invatat cate ceva.

Casnicia nu este un contract comercial, ci o taina in care doua jumatati se pecetluiesc ca fiind un intreg

Marea Dragoste / Tango: Spui ca formati un intreg, deci crezi in marea dragoste, in ideea ca suntem jumatati si ne gasim unul pe altul?

 Oreste Teodorescu: Da, si am inteles asta mult mai tarziu si prin prisma teologiei pe care o urmez acum, am inteles ca exista o taina a casniciei. Casnicia nu este un contract comercial, ci o taina in care doua jumatati se pecetluiesc ca fiind un intreg si eu cred cu tarie ca doar moartea poate desparti doua jumatati.

Marea Dragoste / Tango: Dar de ce se tot despart atatea jumatati casatorite si nu se mai intalnesc niciodata?

Oreste Teodorescu: Din ego, se despart din individualism, fiindca nu ai inteles ca 1 plus 1 egal 1 daca tu consideri ca, in cuplu, 1 plus 1 fac 2, iti anunti de pe-acum ca poate urma un divort, este cronica unui divort anuntat. Pentru ca 1 plus 1 in casnicie fac 1, nu 2 si singurul bun pe care il dobandesc doi soti intr-o casnicie este un suflet care se naste din el si din ea. Cum impartim noi, ca parinti, cand ne despartim, un copil? Il taiem in doua si jumate ii dau mamei si jumatate ii dau tatalui?  Nu ma gandesc ca in sufletul lui el este deja impartit? Eu provin din parinti divortati, eu stiu prin ce trece un copil care are doi parinti care se comporta exceptional cu tine, dar faptul ca tu stii ca ei doi nu mai sunt un intreg iti rupe inima in doua.

Marea Dragoste / Tango: Nu crezi ca uneori oamenii se grabesc prea tare sa se casatoreasca? O fac din alte motive decat iubirea? 

Oreste Teodorescu: Nu cred exista un temei al cuplului altul decat iubirea pentru ca, de fapt, jumatatile alea doua devin un intreg pentru ca lipiciul dintre ele se numeste iubire. Daca lipiciul se numeste interes sau obligatie, aia nu e o casnicie, e o vrajeala.

Marea Dragoste / Tango: Mi-ai zis ca ai inceput teologia, povesteste-mi cum a fost..

Oreste Teodorescu: Da, inevitabil am ajuns, eu predand un curs de manipulare, dezinformare si agresiune info-energetica la Jurnalism, la Hyperion anul 3, ca lector, si dorind sa urmez aceasta cariera, trebuia sa imi dau un doctorat pentru a-mi continua cariera universitara. Si atunci m-am gandit sa imi dau doctoratul, nu formal, ci chiar sa intru intr-un domeniu care ma intereseaza foarte mult. Si am intrat la Universitatea Ovidius la Facultatea de Drept Canonic din cadrul Universita,tii Teologice de acolo. Sunt doctorand, urmand sa imi definitivez teza de doctorat pe un studiu comparativ intre crestinism si islam, cu privire la rolul omului si a societatii din perspectiva celor doua religii monoteiste, Crestinism – Islam. M-a interesat si din perspectiva carierei unviersitare si prin prisma faptului ca sunt Presedintele Clubului de Cultura si Presa Romano-Arab si sunt un atent cercetator al Coranului si am gasit enorm de multe puncte comune intre iudaism – crestinism si islam. Cred cu tarie ca vorbim de o singura religie din moment ce vorbim de trei religii cu acelasi Dumnezeu.

Marea Dragoste / Tango: Dar cum ai ajuns presedintele acestui club, cum ai ajuns sa fii considerat o somitate in zona asta, cum au fost pasii progresului tau si ai recunoasterii tale?

Oreste Teodorescu: E mult mai simplu decat pare, totul este datorat unor asocieri. Eu m-am intalnit si m-am cunoscut cu un frate de suflet, cu Ahmed Jaber, un jurnalist palestinian, cetatean roman, naturalizat in 1984 in Romania. El este un fost luptator pentru eliberarea Palestinei, din Fatah venit, ranit fiind in Ierusalimul acelor vremuri, medicii romani au reusit sa ii salveze viata aici, iar el s-a indragostit atat de mult de Romania, incat nu a mai plecat acolo. A devenit roman, dar un aparator si un sustinator al drepturilor palestinienilor si un extraordinar de fin cunoscator al Coranului. Suntem trei care am infiintat acest club, Mazen Rifai este un jurnalist de origine siriana, este casatorit in Romania si provine din una dintre cele mai celebre familii sufiste, familia Rifai, un om extraordinar, un scriitor, un mare intelectual si el un fin cunoscator al Coranului. Pe noi ne-a unit in primul rand dragostea fata de comunicare, faptul ca am identificat ca intre traditia noastra si religia noastra exista mult mai multe puncte comune decat cele care ar putea sa ne desparta si pur si simplu am pornit intr-o constructie, fiind constienti ca toate conflictele si toate neajunsurile provin din lipsa dialogului si a cunoasterii reciproce. Mi-am dat seama ca nici ei nu cunosc crestinismul si iudaismul si ca nici noi nu cunoastem islamul si atunci noi ne tot privim cu suspiciune unul pe altul pentru ca n-am avut curiozitatea sa ne citim macar cartile sfinte, sa vedem ca de fapt spun aceeasi poveste. A fost o hotarare care a pornit acum 3-4 ani, iar acum avem filiale la Timisoara, Galati, Constanta, Bucuresti si bifam foarte multe evenimente care se apropie de aceste traditii , de asta se numeste Clubul de Cultura si Presa Romano-Arab.

Marea Dragoste / Tango: Privind cumva superficial, tot parcursul tau in presa este o schimbare ca de la cer la pamant, de la primele tale aparitii, emisiunile si factura lor, erau de divertisment…

 Oreste Teodorescu: Eu am invatat de la tatal meu sa fiu un profesionist si ca profesionist trebuie sa intelegi foarte bine contextul in care te desfasori. Sigur ca noi, facand diverstiment, eu mi-am asumat foarte bine partitura mea si rolul meu acolo. Jucam si eu rolul meu intr-o constructie si ne-am straduit sa ne facem datoria fata de formatul respetiv.

 Marea Dragoste / Tango: Dar acum, emisiunea ta te prezinta pe tine tot intr-un rol sau acum ti-ai gasit emisiunea in care sa te exprimi chiar pe tine insuti?

 Oreste Teodorescu: Si eu, si Mircea Badea cred ca facem intr-un fel sau altul emisiuni de autor. Am ajuns la varsta si la intelepciunea de a putea face emisiuni de autor. De aceea, dupa cum bine vezi, noi am ramas niste solitari. El, cu preocuparile lui, eu, cu preocuparile mele si nu ne-am mai regasit in altfel de formate, noi am putut sa facem un format de succes impreuna si alte formate de succes separat.

Marea Dragoste / Tango: Sunteti prieteni si acum?

Oreste Teodorescu: Da, suntem prieteni. Ceea ce am trait noi si ceea ce am traversat noi ca experienta comuna e mai mult decat ceea ce traiesc doi oameni obisnuiti in mod normal si atunci ne leaga mai degraba un soi de fraternitate decat de prietenie. Noi am inceput sa fim mult mai diferiti unul de celalalt decat eram la un moment dat, adica nu ne mai raportam la fel la aceleasi valori, dar dincolo de separarea noastra cumva mentala, undeva in zona noastra afectiva ramanem aceiasi foarte buni prieteni. Adica ne mai deosebim un pic fata de cum eram inainte, dar sentimental vorbind, eu, cel putin, gandesc ca suntem la fel.

Marea Dragoste / Tango: Sunteti de-o seama?

Oreste Teodorescu: Suntem de aceeasi varsta, da.

Nu am niciun fel de incredere in ceea ce noi numim astazi mason

Marea Dragoste / Tango: Am citit si nu stiu cum sa formulez intrebarea pentru ca pentru mine si pentru cititorii mei lucrurile astea sunt greu de inteles, ca ai fost avansat intr-o loja masonica, nu stiu ce inseamna asta…

Oreste Teodorescu: Eu nu am nicio calitate activa in masonerie. Studiez si inteleg sistemul asta masonic de 10 ani, iubesc foarte mult ceea ce inseamna masonerie, dar nu am niciun fel de incredere in ceea ce noi numim astazi mason. Adica, nu ma regasesc printre masoni, dar ma regasesc in ceea ce inseamna masonerie. Deci nu am nicio legatura cu nicio loja masonica si nicio activitate concreta in niciuna dintre obedientele masonice din Romania. In schimb, nu ascund faptul ca m-a interesat acest traseu de evolutie spirituala pe care il cunosc de 10 ani.

Marea Dragoste / Tango: Credeam ca ai fost investit cu vreo functie…

Oreste Teodorescu: Nu poate sa te investeasca nimeni in masonerie cu nimic, aici dobandesti o cunoastere sau nu. A, ca sunt multi parati d-astia care si-au cumparat diplome de nu stiu ce grad in masonerie, atsa nu inseamna ca sunt masoni. Acum, daca eu imi iau de pe internet o diploma ca am terminat Harvardul, asta nu inseamna ca am vreo cunostinta despre ce s-a invatat acolo. Eu cred, asemeni lui Rene Guenon, ca masoneria, de vreo 200 de ani nu mai este o miscare initiatica, ci, din pacate, a devenit una contrainitiatica. Mai sunt nuclee de masonerie adevarata, dar sunt atat de mici, atat de vagi si atat de ascunse, incat ele nici nu mai conteaza la ceea ce se numeste in general masonerie.

Marea Dragoste / Tango: La ce le foloseste oamenilor sa isi cumpere o diploma sau sa spuna “Da, eu sunt mason”, am auzit foarte multi care sunt foarte multi mandri de acest lucru.

Oreste Teodorescu: Da, pentru ca  toate astea provin dintr-o lipsa totala de cunoastere si autocunoastere. Tu nu poti fi altceva decat ceea ce esti. Daca imi cumpar o diploma de pianist asta nu inseamna ca stiu sa cant la pian, inseamna ca eu ma pot lauda ca am o diploma de pianist dar daca, Doamna fereste, ma pune cineva sa cant in gama do s-ar putea sa iasa ceva ingrozitor. Cred ca asta se intampla cu masoneria in lume, nu doar in Romania. E asemanator cu ceea ce se intampla in biserici. Biserica e sfanta, dar unii dintre preoti nu au nicio legatura cu sfintenia acestui har si atunci hai sa nu judecam biserica prin prisma unor sutanisti. Cum nu e bine sa judecam nici masoneria prin prisma unor masoni.

Devenisem atat de constipat, incat aveam senzatia ca numai eu am dreptate in tot ceea ce spun si fac

Marea Dragoste / Tango: Esti si stiu ca ai fost foarte preocupat de sanatate, de nutritie, stiu ca ai facut tot felul de experimente, intr-o vreme nu mancai carne…

Oreste Teodorescu: Mie mi-a placut intotdeauna sa vorbesc in cunostinta de cauza, adica ii multumesc lui Dumnezeu ca m-a inzestrat cu aceasta curiozitate de a nu ramane in zona teoretica, eu despre tot ce am vorbesc, am trait, ca sa pot sa spun ca e asa sau ca nu e asa. Am facut multe experimente cu mine insumi si cu corpul meu. In principiu cred cu tarie ca e foarte importanta proportia, reglajul fin, nu cred ca exita ceva care sa ne dauneze daca este folosit cu masura. Christos spune ca mai degraba te spurci de ce iti iese din gura, decat de ceea ce intra in gura, apropos de nutritie. Cred ca daca intelegi echilibrul si armonia din jurul tau si faci parte din ea, ai parte de sanatate, nu trebuie sa urmezi o dieta sau sa nu mananci ceva sau sa refuzi ceva pentru a fi sanatos. Eu cred ca starea de sanatate fizica este o stare de sanatate sufleteasca si daca in sufletul tau esti linistit, in mintea ta esti impacat, n-ai cum sa te imbolnavesti.

Marea Dragoste / Tango: Dar, de exemplu, ce parere ai despre posturi? Tii post?

Oreste Teodorescu: Din perspectiva unui teolog eu chiar stiu ce inseamna postul. Postul n-are nico legatura cu mortificarea corpului sau cu intrarea intr-o stare de depresie. Nu, postul este o recunoastere a propriei tale competente fata de semenii tai si a smereniei tale in fata lui Dumnezeu. Adica, daca vrei sa postesti cu adevarat, spune Sfantul Apostol Pavel in epistola catre efeseni trebuie, cand vezi un om in robie sa ii rupi lanturile, cand vezi o nedreptate sa te indrepti impotriva acelei nedreptati. Cand cineva iti intinde un strigat sau iti cere ajutorul sa il dai, cand vezi o mana intina sa i-o intinzi si tu, asta inseamna post. Nu ca sa nu mananc carne, branza, astea nu ai nicio legatura cu postul. Postul este o stare a duhului tau, nu a corpului. Sigur, ca noi suntem pacatosi si atunci trebuie sa ne mai temperam in abuzurile pe care le facem si daca mancam ca animalele, cu ghilimelele de rigoare, numai porcarii, am muri mult mai repede daca nu am crea si un moment de pauza in care organele noastre sa se mai linisteasca, sa se mai echilibreze. Deci postul gen dieta este foarte necesar celor care consuma abuziv sau traiesc la fel. Inainte sa existe medicamente se prescria somnul ca sa ii dai ttimp corpului sa isi revina. Postul este o pauza de la fumat, de la baut, de la ingurgitat tot felul de toxine, dar asta e doar componenta mecanica a postului. Componenta lui spirituala n-are nicio legatura cu ce mai spun fatucile prin ziare ca ele postesc si nu fac dragoste, desi lumea le percepe ca fiind  din aceasta meserie, n-are nicio legatura cu asta.

Marea Dragoste / Tango: Dar fumezi, mai fumezi?

Oreste Teodorescu: Da, eu ma joc, am trait o data in viata mea un moment foarte nefericit cand ma luam foarte  in serios, adica in momentul in care devenisem atat de constipat, incat aveam senzatia ca numai eu am dreptate in tot ceea ce spun si fac.  Acum incerc sa nu mai am starea asta care e odioasa, fundamentalismul si inghetarea asta pseudospirituala sunt mult mai oribile decat ticalosiile asumate. Adica, daca tu faci pe lupul moralist si tu esti mort pe dinauntrul tau si inima nu se mai bucura, mintea ta nu se mai bucura, nu-i o intreaga placere sa te imbratisezi cu lumea, sa te joci cu lumea… Hristos in toata viata lui a stat in mediile cele mai nenorocite fiind intr-o stare de bucurie si de echilibru total, Buddha nu era constipat , astea sunt niste prostii… Iar eu, care am fost un fariseu d-asta care luam numai forma fara niciun fond, ma mai joc un pic acum, nu ma mai iau foarte tare in serios. Mai si fumez ca sa am de ce sa ma las, singurul lucru constant de la care nu m-am abatut niciodata in 17 ani este de a nu manca niciun fel de carne in afara de cea de peste. Pentru ca eu cred cu tarie ca animalele de uscat si cu sange cald au suflet si au un program pe care trebuie sa si-l desfasoare si ei, e o evolutie a constiintei lor. Cine are animal de casa, caine sau pisica, se cam prinde ca nu e un dobitoc acolo, ci este o fiinta care invata de la tine, evolueaza alaturi de tine si iti ofera enorm de multe lucruri daca stii sa le receptionezi. Si atunci n-as vrea sa mananc confrati. Nici peste n-as vrea sa mananc, dar uneori simt nevoia unei proteine animale si atunci mai mananc si peste.

Marea Dragoste / Tango: Dar ce diferenta este intre peste si curcan?

Oreste Teodorescu: Pai, in primul rand e vorba de mediul informational in care traieste pestele. Traieste in apa, nu respira prana pe care o respir si eu. Adica nu ne hranim eteric din acelasi aer pe care il respiram. E o teorie ceva mai complicata, poate alta data o sa ti-o explic.

Marea Dragoste / Tango: In zodii crezi sau crezi ca e o prostie?

Oreste Teodorescu: Eu cred doar in Dumnezeu, insa eu inteleg ce inseamna astrologia. Stiu ca fiecare dintre noi, sufletele noastre, intra in trupurile noastre prin niste porti ceresti, noi nu suntem doar un sac de carne si de oase, cum ar putea sa ne defineasca unii. Noi suntem o fiinta, iar fiinta noastra e uriasa, este de necuprins, nici macar cu gandul. Fiinta asta atat de uriasa intra intr-un corp atat de mic, trecand prin niste porti, niste porti stelare, cosmice… Astrologia, insa, nu este un soft, astrologia este un tipar care iti explica tie care sunt energiile favorabile si nefavorabile si care sunt predispozitile tale intr-o anumita perioada. Tu, cunoscand aceste predispozitii, stii cum sa te raportezi la ceea ce vine din tine, ce vine din afara ta, ca sa stii sa iti faci un fel de instructaj. Cand pleci in Japonia, daca n-ai sti nimic despre Japonia, ti-ai pierde capul acolo, fiindca acolo nu se vorbeste nicio alta limba straina, toate indicatoarele sunt in japoneza, se circula altfel si atunci daca tu te trezesti in Japonia fara sa stii nimic despre ea, s-ar putea sa te ratacesti total. Astrologia te ajuta, e ca o harta care iti arata cum se prezinta ziua respectiva, anul respectiv, e o stiinta, e la fel de ca matematica numai ca are o conotatie sufleteasca, spirituala. Este paramatematica, e peste matematica.

Marea Dragoste / Tango: Si recunosti in zodia ta, de Rac, ceva anume? Ai niste predispozitii?

Oreste Teodorescu: Hai sa ne intelegem, e o diferenta intre horoscopism si astrologie. Nu exista zodia mea de Rac. Eu sunt nativ in zodia Rac, ascendentul meu este pe Leu si de la 30 de ani de cand Saturnul isi incheie revolutia in destinul fiecaruia, ascendentul preia ca si configuratie generala comportamentul nativului. Si atunci, eu sunt rac pana la 30 de ani, dar eu cand citesc horoscopul nu trebuie sa citesc la Rac. Si oricum, in general  generalitatile nu au nicio valoare fiindca noi suntem unici ca persoana si noi avem o amprenta astrala, avem propria noastra harta. Conteaza foarte mult locul in care ne-am nascut, tara, ora, minutul, gandeste-te in ca astrologia chineza exista patru stalpi ai destinului: secunda, minut, ora, zi si toate astea iti creeaza tie un tipar. In astrologia occidentala conteaza longitudinea si latitudinea la care te-ai nascut, ora, ca in functie de ora sa ti se poata calcula ascendentul. Horoscopul e o tabloidizare a astrologiei. Deci nu citesc zodii, dar daca cineva imi face o harta sau daca ti-ar face tie o harta astrologica, ai fi uimita cata informatie exista acolo despre tine, informatii pe care tu ai avea senzatia ca doar tu le stii sau poate nici tu nu le stii, sunt scrise toate, acolo, in astre.

Eu sunt fundamental o antivedeta


Marea Dragoste / Tango: Indiferent de preocuparile tale, de emisiunea ta, de ce factura este ea, cred totusi ca intr-o foarte mare masura esti perceput ca o vedeta, nu? Ti se intampla sa ti se spuna asta, nu?

Oreste Teodorescu: Eu nu sunt niciun fel de vedeta si nici nu cred ca exista vedete in Romania sau in Europa. Vedete exista intr-un sistem care promoveaza vedete si asta e sistemul american. Daca vorbim despre vedete, hai sa vorbim despre vedetele americane ca astea, starletele astea europene, sunt mult mai obisnuite. Nimeni nu ne priveste pe noi ca pe niste supra oameni, ca pe ceva de neatins. O vedeta… nu pui mana pe ea, ca altfel nu mai e vedeta. Eu sunt fundamental o antivedeta pentru ca pe mine poate sa puna mana oricine doreste si atunci n-am nicio legatura cu nicio vedeta. Sunt, poate, un om cunoscut, sau un om recunoscut…

Marea Dragoste / Tango: Si ti se intampla sa vina oamenii sa iti ceara autografe, vin sa vorbeasca cu tine?

Oreste Teodorescu: Nu, tu stii ca oamenii care se asemana se aduna, iar oamenii care ma apreciaza pe mine seamana cumva cu mine, ca altfel nu ne-am fi inteles. Si atunci noi ne zambim, nu mai trebuie sa comunicam foarte mult. Cand un om se uita la tine si zambeste este mai mult decat orice altceva. Si recunosc, ma simt foarte bine cand imi zambesc oamenii. E adevarat, unii se uita si foarte piezis la mine si foarte urat, dar…

Marea Dragoste / Tango: Te intreb ceva un pic frivol. Faci sport?

Oreste Teodorescu: Nu este frivol deloc, cred cu tarie ca”Mens sana in corpore sano”. Fac sport. Din nefericire, am imbatranit si eu si m-a luat lenea si nu mai fac asa cum faceam inainte. Dar macar 3-4 luni intr-un an imi mai revin un pic si ma scot din pasivitatea asta. De exemplu, iarna nici de aici pana in bucatarie nu m-as misca.Vara, in schimb, eu sunt solar, sunt nascut in iulie. Maximul meu si potentialul meu este solar, eu vara sunt zmeu.  Iarna ma simt mult mai batran, vara ma simt mult mai tanar decat sunt, adica eu vara trecuta am avut 16, 17 ani, acum parca am 60. Sper sa vina primavara sa ma regasesc cumva la varsta mea biologica. Fac sport si iubesc foarte mult si ideea de miscare in natura, de alergare, de dinamica, nu sunt un sedentar. Acum sunt, dar mi-e rusine de asta.

As mai vrea sa vina un baietel in familia noastra

Marea Dragoste / Tango: Cum esti ca tata si cum ai evoluat ca tata de-a lungul anilor, de cand fetita ta, Sabina, era mica si pana acum cand e un om in toata firea.

 Oreste Teodorescu: Eu si sotia mea, cred, le datoram foarte multe parintilor nostri pentru ca noi am fost crescuti, si eu si nevasta-mea, intr-un mediu foarte frumos si onorant. Adica parintii nostri nu ne-au privit niciodata ca pe niste copii tampitei pe care sa ii puna ei la smotru si sa le dirijeze viata. Noi am crescut foarte liber si in armonie, desi parintii mei au divortat intre ei, cum iti spuneam la inceput, eu nu am simtit niciodata altceva venind de la ei decat o foarte mare prietenie si o foarte mare iubire si o foarte mare incredere, lucruri pe care le-am aplicat si eu cu Sabina. Eu si Lili ne-am comportat cu fiica noastra ca niste prieteni un pic mai mari decat ea, ca o gasca, noi nu suntem o familie, mai degraba suntem o gasca. Eu cu fii-mea si cu nevasta-mea suntem trei prieteni si ne distram impreuna, ne spunem lucruri impreuna. Ne-am comportat dintotdeauna foarte tovaraseste si, atunci, e o relatie foarte onesta si foarte curata. Niciunul nu e tata, mama sau copilul, suntem niste oameni care au niste roluri. Noi, fiind mai mari, avem niste obligatii in plus, ea fiind mai mica are alte obligatii, dar noi nu ne-am separat, adica tata dixit si copilul executa sau mama. Nu, argumente, negocieri, de ce-i asa, de ce nu-i asa, ca o dezbatere in care pana la urma invinge cel care are argumentele cele mai solide si atunci nici noi nu abuzam de ea, nici ea nu abuzeaza de noi si atunci e o relatie foarte ok intre noi.

Marea Dragoste / Tango: Cum reactonezi, cum asisti sau cum intervii, de exemplu, la suferintele ei din dragoste, ea trece acum si printr-o varsta foarte dificila.

Oreste Teodorescu: Eu sunt fericit cand fii-mea sufera din dragoste, dar stii de ce? Pentru ca in momentul in care plange din amor, i se deschide un apetit catre literatura… Eu recunosc ca fii-mea seamana intrucatva cu taica-meu,  e extrem de discreta… Si-a mai uitat ea din cand in cand nickname-ul de la blog activ si recunosc ca am mai intrat sa citesc. Socat am fost de frumusetea cuvantului, de cum se rostogolise imaginea acolo la ea, asa ca imi place cand mai sufera din dragoste ca mai scrie cate ceva misto.

Marea Dragoste / Tango: Dar altfel nu te revolti, nu suferi, cum sa o faci sa treaca peste greutati?

Oreste Teodorescu: Dar nu pot sa o fac, eu, ca parinte, nu am niciun rol. Daca ea sufera, ce pot sa ii spun eu? Eu sunt acolo, vrea sa imi spuna, bine, nu vrea sa imi spuna e dreptul ei, nu intervin. Eu am ramas golanul cinstit, adica eu am fost un golan in copilaria mea si nu mi-am refuzat nicio experienta, mai putin aia homosexuala ca nu m-a tentat chestia asta si nu ma tenteaza nici acum, dar in principiu sunt un om foarte deschis catre experiment. Daca n-ai trait, n-ai de unde sa stii De aceea eu n-am cum sa ma opun experientelor pe care vrea sa le traiasca copilul meu. Eu pot doar sa ii explic si sa incerc sa ii intaresc un sistem de aparare sau sa ii dau niste jaloane de fuga in momentul in care se blocheaza acolo, dar nu pot sa ii impun nimic. Toate experientele ei sunt minunate pentru ca sunt scoala vietii pe care, daca o treci bine, devii un om puternic, mult mai puternic decat daca esti un intelectual care a invatat doar teorie si practica zero. De aceea am lasat-o pe Sabina sa fumeze cand a vrut, am lasat-o sa-si inceapa viata sexuala cand a vrut, in principiu, cat nu deranjeaza foarte tare pe altii o las sa faca ce vrea. Eu spun de fiecare data ce e bine si ce nu e bine, dar o las pe ea sa aleaga si ea alege. Nu trebuie sa ma creada pe mine pe cuvant. Eu ii spun, vezi ca la capatul tunelului s-ar putea sa te arzi. S-a ars si si-a dat seama si a doua, a treia oara a avut mai multa incredere in mine, de asta cred ca increderea se castiga, nu se impune.

Marea Dragoste / Tango: Cati ani are Sabina acum?

Oreste Teodorescu: 16 ani.

Marea Dragoste / Tango: Dar Lili, sotia ta, cum s-a schimbat fata de cea pe care ai cunoscut-o acum 20 de ani, cum a evoluat?

Oreste Teodorescu: S-a schimbat fix cum m-am schimbat si eu. Vezi, e taina lui 1 plus 1 egal 1. Tot ceea ce am trait eu ca schimbare de la o anumita stare de intelegere a lucrurilor la alta stare de intelegere, fix asta a trait si ea, acelasi lucru. De cand suntem din nou, pe bune, impreuna, adica de 8 ani la anul, de 7 ani de zile, nu ne-am mai certat nici macar o secunda. Din momentul in care ne-am spovedit unul altuia si ne-am hotarat ca refacem tot fara sa mai repetam, n-am mai perseverat in greselile pe care le-am facut. Traim o senzatie foarte buna, eu sunt foarte fericit, si ea, se simte asta. Am atins poate, ceea ce uneori credem ca nu se poate, adica starea de bine in doi, in 3, in 4, eu nu mai am nevoie de altceva, simt ca orice altceva ar veni in plus nu ma intereseaza. Am triunghiul asta: nevasta-mea, fii-mea, catelul, Lea, care este membrul familiei noastre. Nu mai am ce sa primesc, am deja totul si asta iti da o senzatie de bogatie extraordinara.

Marea Dragoste / Tango: Nu ti-ai mai dori un copil?

Oreste Teodorescu: Ba da, eu imi mai doresc doua lucruri acum: imi mai doresc un baiat, sunt multe fete in jurul meu, e fii-mea, nevasta-mea, maica-mea, cateaua, numai energii feminine si eu singur. Imi place asa, dar as mai vrea sa vina un baietel. Si imi mai doresc sa plec de la bloc si sa ma mut la curte. Daca astea doua sunt atinse, sunt implinit pe deplin

Marea Dragoste / Tango: Si ati planificat un copil, vrea si Lili, va ganditi serios la asta?

Oreste Teodorescu: Aici e foarte interesant, pentru ca noi am facut primul copil foarte tineri si acum suntem aproape batrani pentru un copil… Dar da, de ce nu, eu sper anul acesta sa se intample. Ne dorim foarte mult un copil. Iar daca vrea si el sa vina la noi in familie, noi il asteptam cu bratele deschise. Si, ca-n banc, jucam si la loto, nu stam asa, degeaba. Iar daca va veni, e binevenit.

ACEST MATERIAL ESTE PROPRIETATEA EXCLUSIVA MAREA DRAGOSTE / www.revistatango.ro SI NU POATE FI PRELUAT, INTEGRAL SAU FRAGMENTAR, FARA ACORDUL SCRIS AL DETINATORILOR ACESTUI SITE.
contact mareadragoste@revistatango.ro / alice@revistatango.ro

 

 

Categorii:
Interviuri

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.