Alaptarea bebelusilor reprezinta o practica mult mai frecventa in randul femeilor care au studii superioare, sunt mai in varsta, sunt casatorite, nu fumeaza in timpul sarcinii sau care au urmat cursuri de pregatire prenatala.
Alaptarea bebelusilor ramane o practica diferentiata in randul femeilor din Franta. Peste doua treimi dintre bebelusi (69%) sunt alaptati in maternitate (60% de maniera exclusiva si 9% in asociere cu formule lactate), dar numarul bebelusilor care sunt alaptati scade la 54% dupa o luna, iar dintre acestia doar 35% sunt alaptati de o maniera exclusiva.
Aceste rezultate provin dintr-un studiu realizat de Epifane (Epidemiologia in Franta a alimentatiei si starii nutritionale a copilului in primii lor ani de viata) si publicat in 18 septembrie in Bulletin Epidémiologique hebdomadaire (BEH), editat de Institutul national de supraveghere sanitara (InVS).
Studiul a fost realizat de Unitatea de supraveghere si epidemiologie nutritionala (USEN) din cadrul InVS/ Université de Paris 13, pe un esantion de 3.500 de bebelusi nascuti intre 16 ianuarie si 5 aprilie 2012, in 140 de maternitati. Rezultatele au fost obtinute pe baza raspunsurilor oferite de 2.936 de tinere mame.
Fapt marcant, hranirea la san a bebelusului este proportionala cu nivelul studiilor. Femeile cu studii inferioare sau egale diplomei de bacalaureat alapteaza mai putin decat cele cu studii superioare. Ecartul variaza de la 62% la 74% la nastere si de la 44% la 62% la o luna dupa nastere. Ratele referitoare la frecventa alaptarii sunt totodata mai ridicate pentru femeile nascute in strainatate. Ele sunt cu atat mai mari, cu cat femeile sunt mai in varsta, sunt casatorite, nu fumeaza in timpul sarcinii si au urmat cursuri de pregatire prenatala. Alaptarea este in general favorizata daca mama a avut un contact tactil cu bebelusul ei in prima ora de dupa nastere si, mai ales, daca partenerul ei de viata are o perceptie pozitiva despre femeile care alapteaza.
Aceste cifre nu mai par deloc ridicate, atunci cand oamenii afla ca promovarea alaptarii maternale figureaza printre recomandarile formulate de Programul national pentru nutritie si sanatate (PNNS) si ca organizatiile internationale, precum Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), recomanda alaptarea exclusiva in primele sase luni ale bebelusului.
Franta pare din acest punct de vedere elevul repetent al Europei, intrucat rata alaptarii maternale la nastere ajunge la 98% in Norvegia. Aceasta rata este totusi in progres in Franta, intrucat alaptarea la nastere era doar de 37% in 1972 si de 53% in 1998.
Beneficiile alaptarii maternale nu mai trebuie demonstrate: aceasta tehnica este benefica nu doar pentru sanatatea copilului – prin prevenirea alergiilor si a infectiilor gastrointestinale, respiratorii si otorinolaringologice – ci si pentru mame. In cazul mamelor, evolutia de dupa nastere este facilitata, intrucat mamele care alapteaza prezinta un risc mai mic de infectii urinare, hemoragie si depresie post-partum. In plus, alaptarea are un efect protector fata de riscul de aparitie a cancerului mamar, la tinerele mame, si fata de riscul de diabet si de obezitate la copil. Totusi, se afirma in acelasi studiu, “folosirea formulelor lactate ramane, intr-o tara dezvoltata cum este Franta, o alternativa cat se poate de acceptabila pentru sanatatea copiilor”.
In concluzia articolului publicat in BEH, autorii sai afirma: “Eforturi importante in ceea ce priveste promovarea alaptarii maternale sunt necesare in Franta”, tinand cont de factorii demografici si sociali. Autorii studiului sustin ca este nevoie sa se identifice “grupurile de risc”, alcatuite din mamele tinere si din cele care au un nivel scazut al studiilor. Se recomanda totodata ca medicii sa ofere viitoarelor mame informatii despre alaptare, in timpul sarcinii, la nastere si dupa nastere.
