Patru roboti -Probo, Nao, Robonova si Pleo- au fost folositi in ultimii doi ani de psihologii clujeni de pe platforma Avalon a UBB in terapia copiilor cu tulburari de spectru autist. Rezultatele – “extrem de incurajatoare”. Robotii nu vindeca autismul, dar ii fac pe copii sa fie mult mai adaptabili.
Departamentul de Psihologie Clinica si Psihoterapie al Facultatii de Psihologie a Universitatii “Babes-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca a lansat, in 2010, platforma de roboterapie si psihoterapie prin realitate virtuala Avalon, in cadrul careia au fost facute cercetari cu roboti pentru tratamentul copiilor care sufera de tulburari de spectru autist, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Au fost folositi in diverse proiecte, derulate in colaborare cu Asociatia Autism Transilvania, robotii Probo, Nao si Robonova, iar Pleo a fost folosit pentru tratamentul reglarii emotionale la copii si adulti.
Seful Departamentului de Psihologie Clinica si Psihoterapie din cadrul Facultatii de Psihologie a UBB, Daniel David, spune ca utilizarea robotilor a optimizat de foarte multe ori interventia terapeutica cu pana la 60-70 la suta, in comparatie cu tratamentul clasic.
“Utilizarea robotilor in psihoterapie se numeste roboterapie si noi am dezvoltat aceasta linie de terapie in ultimii doi ani pe platforma Avalon si suntem in faza in care putem prezenta rezultatele preliminare, unele publicate in reviste de specialitate din strainatate, altele sub forma de teze de doctorat sau master. Rezultatele sunt extrem de incurajatoare. Cand am lucrat cu copii cu tulburari de spectru autist, utilizarea robotilor a optimizat de foarte multe ori interventia terapeutica cu un procent de pana la 60-70, in comparatie cu tratamentul clasic. Nu este vorba de a vindeca autismul, ci de a reusi sa-i facem pe copii sa fie mult mai adaptabili si sa aiba un comportament mult mai functional”, a spus David, marti, intr-o conferinta de presa.
El considera ca implementarea robotilor in psihoterapie in acest moment “ar trebui sa treaca din domeniul cercetarii, al laboratorului, in serviciile clinice oferite de spitale sau clinici”.
Psihologul clujean crede ca nu este departe vremea in care astfel de roboti ar putea fi folositi in tratamentele copiilor acasa.
“Noi am testat si roboti care sunt foarte scumpi, dar si roboti care costa 200 de euro si care, in principiu, ar putea fi achizitionati de parinti. Pentru fiecare robot vom elabora un manual de interventie pe baza observatiilor noastre, facute in cadrul acestor studii, iar atunci acel robot, impreuna cu manualul respectiv, va putea fi achizitionat de orice familie interesata”, a explicat seful Departamentului de Psihologie Clinica si Psihoterapie din cadrul Facultatii de Psihologie a UBB.
Daniel David a precizat ca robotul Probo a fost utilizat – in colaborare cu echipa de la Vrije University din Belgia – “pentru a dezvolta abilitatile sociale si recunoasterea emotiilor in cazul copiilor cu tulburari din spectru autist”, iar psihologii au constatat ca nivelul de ajutor necesar acestor copii intr-o sarcina de performanta sociala “s-a redus cu circa 80 la suta”.
“In urma studiilor a reiesit ca Probo poate fi un bun mediator al interventiei pentru imbunatatirea abilitatilor sociale ale copiilor autisti. Performantele copiilor s-au imbunatatit semnificativ in faza in care au fost ajutati de Probo sa recunoasca emotiile”, a subliniat David.
In ceea ce priveste terapia cu ajutorul robotului Nao, rezultatele au aratat ca, in sesiunile de studiu, copiii cu autism “au fost mai atenti si au zambit mai mult in interactiunea cu robotul decat in cea cu psihoterapeutul”.
“In cadrul cercetarilor legate de robotul Robonova, abilitatile sociale masurate prin atentie manifestata catre partenerul de interactiune a crescut in medie cu 66 la suta in cazul expunerii cu Robonova intr-o sarcina de imitatie”, a explicat Daniel David.
Si rezultatele studiilor legate de robotul Pleo au aratat ca principalul efect a fost “o scadere semnificativa a emotiilor negative disfunctionale – agresivitate, furie”, acesta fiind folosit atat pentru tratamentul copiilor, cat si al persoanelor in varsta.
Psihologii clujeni au initiat si un proiect de tratament avand la baza un personaj de benzi desenate, Retman, cu ajutorul caruia au fost masurate problemele emotionale si comportamentale ale copiilor de scoala primara, pe baza raportarilor parintilor si invatatorilor.
In urma interpretarii rezultatelor, s-a ajuns la concluzia ca ar fi nevoie de construirea unui robot nou, avand la baza personajul Retman, “testat deja in studii pentru copii cu tulburari de anxietate, depresii, ADHD, tulburari de conduita si care s-a dovedit foarte eficient in tratamentul acestor probleme”.
“Vrem sa il transformam pe Retman dintr-un personaj de benzi desenate intr-un robot, un sistem de inteligenta artificiala, dar si intr-un personaj de desene animate. Intentionam sa facem cinci filme de desene animate care il au pe Retman ca personaj principal”, a spus Daniel David.
Rezultatele incurajatoare ale studiilor cu roboti i-au determinat pe psihologii clujeni sa aplice la Comisia Europeana, impreuna cu cercetatori din Marea Britanie, Franta si Belgia, pentru obtinerea unui grant pe cinci ani in valoare de 8 milioane de euro, “pentru construirea unui robot mult mai flexibil, mai personalizat, si care sa se adapteze mai bine procedurilor terapeutice”.
“Vom afla in iulie sau august daca s-a aprobat grantul. Vrem sa construim un robot implicat in recunoasterea emotiilor si in povestile sociale. Un robot flexibil care invata singur prin interactiunea cu copilul”, a conchis David.
