Este jurnalista cu talent si state vechi in presa si pune grija si pasiune in fiecare stire pe care o aduce telespectatorilor, la Digi24. Dar, mai cu seama, este un interlocutor captivant si inspirat, astfel ca un interviu ce o are ca protagonista nu ramane niciodata necitit, pana la ultimul rand. Alice Iacobescu, in dialog cu Marea Dragoste / Tango.
Alice Iacobescu: Intotdeauna m-am simtit confortabil unde am lucrat. Cand nu m-am mai simtit confortabil, am schimbat locul de munca. Am avut mereu norocul sa gasesc un alt loc in care sa ma simt bine. Digi 24 este acum acel loc: o televiziune de stiri echilibrate, facute cu pasiune, dar fara patima si fara dezechilibre.Dupa 18 ani in media, ma intristeaza sa vad ca totul se imparte in alb si negru. Numai in alb sau numai in negru. Adevarul este intotdeauna la mijloc si nimeni nu poate sustine ca detine adevarul absolut. Sa iti dau un exemplu: Guvernul (oricare ar fi el) are ori numai defecte, ori numai calitati, in functie de televiziunea sau ziarul care publica stirea. Sa fim seriosi: are si bune si rele, oricare ar fi acel Guvern. Eu asa am invatat si asa cred, ca trebuie sa pastrezi un echilibru si sa fii cinstit in ceea ce relatezi. De-a lungul anilor, mi s-a intamplat de cateva ori sa schimb stirea pentru ca ceea ce descopeream eu pe teren nu era ce mi-am imaginat cand am plecat la filmare. Intre timp, insa, vad ca reporterii au ajuns sa schimbe realitatea numai ca sa transmita ceea ce si-au propus ei inainte de a ajunge pe teren. Asa ajungi sa descoperi, ca telespectator, ca bate vantul pe la Administratia Financiara, desi la Stiri spuneau ca se calca oamenii in picioare. Si altele asemenea…
Marea Dragoste / Tango: Ce i-ai reprosa si de ce ti-e draga meseria asta?
Alice Iacobescu: Imi place meseria asta si nu as da-o pe nicio alta. Imi place sa le dau oamenilor informatii pentru ca oamenii informati sunt mai puternici. Imi doresc ca oamenii sa fie constienti de puterea pe care o au, dar asta se invata in timp… Ma intrebi daca am ceva de reprosat meseriei de jurnalist? Nu. Sper ca ea sa nu aiba ceva sa-mi reproseze mie.
Marea Dragoste / Tango: Ai lucrat, din cate stiu, 12 ani la Intact… Cum te-ai indurat sa pleci, dupa atata vreme petrecuta intr-un loc unde banuiesc ca te simteai ca acasa? Cum te-a convins Digi 24?
Alice Iacobescu: Am lucrat 12 ani pentru Antena 1 si Antena 3 si sunt mandra de ce am realizat acolo. M-am intors, insa, la prima mea dragoste: stirile. Cu asta m-a convins Digi 24, cu un program de stiri in stil clasic: informatii concrete si obiective. In plus, placerea de a lucra cu oameni valorosi. Cu unii am mai lucrat, pe altii ii admiram, pana de curand, doar de la distanta.
Marea Dragoste / Tango: Care au fost cele mai importante lectii de viata pe care le-ai invatat ca jurnalista? Crezi ca profesia ta ti-a modelat, intr-o masura sau alta, felul de a fi?
Alice Iacobescu: Meseria de jurnalist este o cursa contra-cronometru, iar eu sunt, de felul meu, o persoana ”asezata” cum se spune. A trebuit sa ma adaptez, iar asta mi-a luat timp. La Stiri e clar: ori faci reportajul la timp, ori il faci degeaba pentru ca nu mai intra.Asta a fost prima lectie. Dar cea mai importanta tine nu de timpul in care faci reportajul, ci de felul in care il faci. Din punctul meu de vedere, meseria asta trebuie facuta, ca orice alta meserie, cu respect, respect pentru cei care te urmaresc, in primul rand, dar si respect pentru cei despre care scrii sau vorbesti. De cate ori scriu un comentariu ma verific: sunt sau nu corecta in aprecierile pe care le fac despre persoana X? Si imi imaginez cum m-as simti daca, a doua zi, m-as intalni cu X pe strada. L-as saluta firesc sau as trece, rusinata, strada, sperand ca nu m-a vazut? Pentru mine, este testul suprem. Mi-am temperat de multe ori discursul dupa un astfel de test.
Marea Dragoste / Tango: Dar daca n-ai fi fost ziarista, ce ti-ar fi placut sa fii? Cand te gandesti la tine, intr-o alta ipostaza profesionala, cum si unde te vezi?
Alice Iacobescu: Inainte sa aflu ca exista Facultatea de Jurnalism, ma pregateam pentru admitere la ASE. Mi-a placut intotdeauna matematica. Era in 1991. Incredibil cum o intamplare iti poate schimba viata. Am aflat de Jurnalistica dintr-o emisiune la radio, si asa am ajuns ziarist. M-am gandit de cateva ori in ultimii ani ce as fi fost eu astazi daca… Si, culmea, cred ca si intr-o banca daca as fi lucrat, tot la Comunicare as fi ajuns, pentru ca imi place sa interactionez cu oamenii si imi place sa ii stiu informati. De fapt, ca si economistii, si noi, jurnalistii, tot cu notiuni precise lucram: ei au cifrele, noi – cuvintele. Si ei, si noi trebuie sa fim rigurosi si atenti la nuante pentru ca orice virgula poate influenta rezultatul.
Marea Dragoste / Tango: Ce fel de femeie esti acasa, in familie?
Alice Iacobescu: Sunt o femeie norocoasa. Am un copil adorabil care imi insenineaza viata si un sot care compenseaza lipsurile pe care le am eu ca gospodina. Pretuiesc foarte mult familia si tin sa ne adunam cat de des posibil, cu bunica, mama, frate, unchi si toata compania. Ma bucura sa vad ca nu mai avem loc in jurul mesei si trebuie sa ne extindem. Facem asta macar o data pe luna si intotdeauna la marile sarbatori. Am copilarit la tara, la bunici, si cred ca nicaieri nu e mai multa pace ca acolo.
Marea Dragoste / Tango: In ce fel te-a schimbat venirea pe lume a baietelului tau?
Alice Iacobescu: Nu ma starni sa vorbesc despre baietelul meu, ca nu ma mai opresc. Este adorabil, plin de replici haioase pe care nu le-ai astepta de la un pui de om. Asa mi-am dat seama cat de mult ii subapreciem noi pe copii. Stiu atat de multe si pot atat de multe…De cand s-a nascut Vlad, acum 3 ani, toata viata mea – a noastra, de fapt – se invarte in jurul lui in cel mai placut mod cu putinta. Eram o lenesa inainte, trandaveam dimineata, rar ieseam din casa pana in pranz. Acum, la 10 dimineata am copt deja un rand de briose. Si fac asta cu placere. Incredibil cat timp pierdeam inainte de a deveni mama. Acum, timpul are o cu totul alta valoare. Viata e plina de cand s-a nascut Vlad, e plina de lucruri si gesturi de care nici n-aveam habar inainte. Si, peste toate, e multa bucurie. Ma uit cu 3 ani in urma si nici nu-mi amintesc cum era, asa de normal mi se pare cum e acum. In plus, de cand sunt mama sunt mult mai atenta la cum se comporta oamenii, adultii intre ei, dar si fata de copii. Ma intristeaza sa vad ca la noi copiii sunt socotiti inferiori adultilor si tratati cu agresivitate. E o agresivitate care a ajuns sa ni se para normala. Parinti care tipa la copii, bunici care ii ameninta sau chiar ii palmuiesc … Ma intreb daca pe cineva egal lor ca putere ar avea curajul sa-l palmuiasca. Ala mic, insa, incaseaza, pentru ca nu are pe nimeni sa il apere…
Sunt mult mai receptiva acum la ce se intampla in jurul meu si mult mai interesata de urmarile pe termen lung, intr-un alt fel de cat eram oricum ca jurnalist. O sa-ti dau un exemplu care nu are, la prima vedere, nicio legatura cu mine. Cand am fost in Franta, la alegerile prezidentiale, am vazut un barbat la vreo 45 de ani care venise la vot cu un copil mic in brate. Omul nu mai votase niciodata. Iti dai seama? De 25 de ani de cand avea dreptul sa voteze, nu l-a interesat macar o data cine iese presedinte sau parlamentar. Acum, insa, venea la vot pentru prima data si spunea ca acum ii pasa pentru ca la mijloc este viitorul copilului lui. M-a impresionat si m-a bucurat argumentul lui. Cam asta este efectul pe care il are un copil in viata unui om, atunci cand acelui om ii pasa.
Marea Dragoste / Tango: Ce-ti doresti cel mai mult sa faci anul acesta?
Alice Iacobescu: Iti spun drept, fac deja ce imi doresc cel mai mult: ma bucur de timpul petrecut cu baietelul meu si ma duc la serviciu cu placere. Ce sa-mi doresc mai mult? Sa fim sanatosi.
Alice Iacobescu prezinta, de luni pana vineri, de la 16.00 la 18.30, Romania24, la Digi24.
