Scolit in tara si-n afara ei, premiat atit pentru abilitatile politice, cit si pentru gustul vestimentar, admirat de barbati pentru dirzenie, si de femei pentru tinuta, pironit intr-un mariaj reusit de 18 ani, dupa mult mai multi de tatonari, tata fericit, avocat de succes, om politic faimos si afacerist prosper, György Frunda si-a pavoazat traseul cu reusite la tot pasul. Despre ele si modul in care le-a procurat am vorbit pe indelete in biroul sau de senator UDMR.
A fost o perioada cind nu imi puteam inchipui sa imi pun cravata la git
Marea Dragoste / Tango: Sinteti un om politic destul de popular, ati cistigat premii mondene, acordate de reviste, chiar si cei din Parlament v-au atribuit calitati pentru care ati fost votat „Senatorul anului“. Cu ce i-ati cucerit?
Gyorgy Frunda: Am fost, de-a lungul anilor, si „Omul politic al anului“, si „Cel mai bine imbracat politician“, sau „Cel mai elegant“, mai ales dupa alegerile din ’96 si 2000, cind a fost o noutate pentru România ca cineva care nu este de nationalitate româna sa candideze la presedintie. Incerc sa fiu eu insumi, e adevarat ca mi-am schimbat sau rafinat gusturile pentru ca nu mai eram doar un avocat de Tirgu-Mures, ci parlamentar in Bucuresti, si doi ani la Strasbourg si-au pus amprenta si pe felul meu de a ma imbraca sau felul de a minca, de exemplu. Totusi, sint un conservator, dupa cum vedeti, imi place sa ma imbrac si sport si elegant, dar a fost o perioada cind nu imi puteam inchipui sa imi pun cravata la git, aveam parul mai lung ca al dumneavoastra, cret. La un moment dat, fiica mea, cind era prin clasa a patra, m-a intrebat: „Tata, inainte sa fi fost carunt, ce culoare avea parul tau?“ Copiii mei nu m-au prins decit carunt, dar inainte eram brun-inchis. Fiica mea mai mare, Csenge, are acelasi tip de par pe care l-am avut eu. Mi-am pastrat gusturile de baza, unele mode imi plac, altele mai putin, nu mi-a placut niciodata sa port, de exemplu, camasa reiata cu cravata in carouri sau culori tipatoare, dar sint lucruri pe care mi le-am schimbat si eu. Este un stil care imi place si care, asa cum spun prietenii, este un stil foarte György, scump, este stilul meu.
Marea Dragoste / Tango: Ce imprumutati din moda actuala? Acum si barbatii apeleaza la metode de ingrijire, de infrumusetare, folosesc creme, se duc la manichiura. V-au tentat vreodata?
GYORGY FRUNDA: Unele da, altele nu. Sint destul de conservator, dar de cind ma stiu, de exemplu, am fost la pedichiura. Pedichiura iti asigura un confort pe care numai cei care nu si-o fac nu il stiu. Asta fac, nu imi vopsesc parul sau chestii din acestea. Nu cred ca este OK pentru un barbat sa isi vopseasca parul, este contraproductiv. Creme folosesc ca orice barbat, after-shave-uri, care pot fi si creme, nu numai lotiuni, cosmetice, deodorante, parfumuri masculine.
Marea Dragoste / Tango: Dar nu mergeti la cosmetica…
GYORGY FRUNDA: Nu, nu am fost niciodata. Nu merg la solar, cu toate ca imi place soarele si, cind am timp, stau la soare cit se poate de mult. Fac insa masaj. Sint la virsta cind am nevoie de masaj, fac sport mult si dupa sport, daca pot, fac un masaj de intretinere. Uneori si la Bucuresti, dar mai mult la Tirgu-Mures. Fac si sauna, de prin ’80 sau ’70 chiar, facusera o sauna de cooperatie, unde ma duceam. De doua ori pe saptamina fac sauna, uneori chiar si in iunie, deoarece cred ca este foarte sanatoasa, ajutindu-ma sa elimin toxinele. Si nu e nevoie sa bei vodca in sauna, sau sprit…
Marea Dragoste / Tango: Preferati femeile dichisite, aranjate la orice ora din zi, sau le apreciati mai mult pe cele naturale, care nu-si bat capul cu ultimele toane ale modei?
GYORGY FRUNDA: Depinde. Eu cred ca o doamna, atunci cind merge la teatru, trebuie sa fie dichisita, cum spuneti dumneavoastra, si imi plac femeile care sint imbracate frumos, femeile care se ingrijesc, de la coafura, pina la manichiura sau haina pe care o poarta. Dar, in acelasi timp, imi plac si doamnele care sint adeptele stilului sport, mai ales in cursul zilei, eu zic ca asa este si normal. Nu cred ca trebuie sa alegi intre stilul elegant si cel sport, ci trebuie sa le combini. Nu imi plac extravagantele, nu imi plac doamnele care sint tipator fardate. Intotdeauna spuneam despre doamnele respective ca arata ca un pom de Craciun prost impodobit. Nu imi plac cele care au multe culori pe ele, poarta tocuri dimineata, sint prea vopsite la ochi, de parca ar fi batute. Exista un cintaret de muzica usoara – Zoran -, sirb, care are o melodie in care spune ca femeia frumoasa e frumoasa si dimineata, cind se trezeste si e nemachiata. Pentru mine asta este criteriul frumusetii.
Casnicia a venit pentru mine la 38-39 de ani si spun eu ca mult prea repede
Marea Dragoste / Tango: Cu ce v-a cucerit sotia dumneavoastra?
GYORGY FRUNDA: Cu felul ei de a fi. Sotia mea este o femeie cu o personalitate foarte puternica, s-a numarat printre femeile pe care le-am cucerit foarte greu. Eram avocat la Tirgu-Mures, eram obisnuit cu un succes foarte mare, aveam casa cu curte, masina la dispozitie, n-aveam probleme. Eram printre ultimii mohicani, cum spuneau prietenii mei, m-am insurat ultimul din gasca mea de prieteni, cu care petreceam mult timp. Atunci cind era meci de fotbal sau faceam rost de un film la video, toti veneau la mine si ne uitam. Pe sotia mea, insa, am cucerit-o foarte greu…
Marea Dragoste / Tango: Cum ati cunoscut-o?
GYORGY FRUNDA: La o nunta. Era nunta unei cunostinte, ea era acolo cu niste prieteni, iar eu, cu doi prieteni de-ai mei. Am intrat ca niste gigolo dupa un meci de fotbal local. Intre noi exista o diferenta de virsta de zece ani in favoarea mea… Casnicia a venit pentru mine la 38-39 de ani si spun eu ca mult prea repede, m-am grabit.
Marea Dragoste / Tango: Ce v-a impresionat la ea?
GYORGY FRUNDA: Ne-am cunoscut, am vorbit, am mers si la un chef cum era pe vremea aceea, care se termina la ora 12 noaptea. Dar noi am chefuit pina la 3 sau 4 dimineata, am incercat sa o conving, sa o atrag pe teritoriile mele de vinatoare, inspre casa mea, au venit mai multi prieteni, am mai baut un whiskey si pe urma nu am mai vorbit luni de zile. Dupa aceea, m-a sunat ea si mi-a spus: „Domnule avocat“ – nu ma tutuia – „am un coleg care vrea sa divorteze, daca aveti amabilitatea sa va ocupati de caz…“ Am inceput apoi sa o sun, faceam asta si noaptea, dupa ce ieseam cu prietenii la sprituri si ajungeam acasa, o sunam si ii puneam Vivaldi, asa ii faceam eu curte, la telefon. Taica-su – Dumnezeu sa il ierte!, ca a murit – spunea mereu: „Cine-i nebunul asta de suna noaptea la 3 pe muzica de Vivaldi?!“ Asa am inceput sa ii fac curte si am fost impreuna vreo 5-6 ani inainte de a ne casatori. Iar acum facem 18 ani de casnicie.
Marea Dragoste / Tango: Cum s-a pastrat relatia dupa atitia ani?
GYORGY FRUNDA: E o relatie ca cele din multe familii. Familie cu greutatile ei, cu pretul pe care il platim pentru ca sintem in localitati diferite, dar nu sint tata de duminica, incerc sa ma implic in cresterea fetelor mele. Nevasta-mea spune mereu „el le creste“, atunci cind fetele fac ceva rau. Sintem de 18 ani la distanta, dar stiti care este secretul casatoriei reusite? Dormitoare separate, in localitati separate.
Marea Dragoste / Tango: Credeam ca baile separate sint cheia…
GYORGY FRUNDA: Si baile separate, si dormitoarele separate. Este greu cu relatia la distanta, ca intervin probleme si uneori nu poti sa fii acolo, dar sentimental, se creaza o intelegere. Eu nu cred, totusi, ca distanta te desparte, poti fi in aceeasi localitate, 24 de ore din 24 cu celalalt, si sa ajungi sa divortezi. Dupa un timp ai nevoie de echilibru, de ratiune, se formeaza o serie de puncte comune si asta cred ca avem in vedere amindoi. Avem o libertate foarte mare amindoi, dar si incredere. Daca nu ai incredere, e imposibil sa traiesti la 350 kilometri distanta de celalalt.
Marea Dragoste / Tango: Ea vine in Bucuresti?
GYORGY FRUNDA: Daca fac o medie, nu vine nici macar o data pe an. Vine in Bucuresti doar cind zboara din Bucuresti undeva. Eu, in schimb, merg acasa in fiecare saptamina.
Marea Dragoste / Tango: Nu ii place orasul?
GYORGY FRUNDA: Sincer, nu cred ca ii place foarte mult Bucurestiul. Ii place din Bucuresti doar viata culturala. Dar nici nu poate veni oricind. Nevasta-mea este conferentiar-universitar, preda in limba maghiara la Universitatea de Medicina din Tirgu-Mures, este urolog-nefrolog, opereaza zilnic la Spitalul Universitar din Tirgu-Mures si are si propria ei policlinica. Deci, lucreaza mult, prea mult, cred eu, isi asuma prea mult, si copiii, si casa. Pentru acest lucru nu poate veni oricind in Bucuresti. Si cind avem mici concedii, de Craciun sau Paste, atunci plecam prin alte locuri. Pentru ca nu sintem atit de bogati sa ne permitem Poiana Brasov, si atunci mergem in Austria. Nu ne permitem Neptun sau Olimp si mergem pe o insula in Grecia, unde, vorbind serios, este mai ieftin si sint servicii de buna calitate.
Marea Dragoste / Tango: Spuneati ca aveati succes la femei. Nu v-ati mai intilnit cu dragostea, nu ati vrut sa va casatoriti si inainte de a o cunoaste pe sotia dumneavoastra?
GYORGY FRUNDA: Da, am avut succes la femei, ca orice barbat normal. Am avut prietene si am crezut ca e vorba de dragoste adevarata si la 20 de ani, cind eram la facultate, dar in realitate nu a fost asa. Am fost multietnic, am avut si iubite românce, si unguroaice, si daneze, si franceze, si cehoaice.
Marea Dragoste / Tango: Avind in vedere trecutul dumneavoastra amoros, sotia nu a avut emotii luindu-va de barbat?
GYORGY FRUNDA: A avut si intuitie, dar la un moment dat, cind ne-am logodit, mi-a spus: „Trebuie sa ma gindesc bine, ca zice lumea-n oras ca esti curvar.“ „Pai, ce vrei sa spuna, la 38 de ani? Ca-s impotent sau ca-s homosexual?“, i-am raspuns eu. Mi-am trait viata absolut firesc, ca orice om, n-am exagerat.
Eu voiam mai multi copii, il doream si pe al treilea
Marea Dragoste / Tango: Cum v-a schimbat faptul ca ati devenit tata?
GYORGY FRUNDA: Voiam foarte mult sa devin tata!
Marea Dragoste / Tango: Cum ati primit vestea?
GYORGY FRUNDA: Foarte mult imi doream copii! Adevarul e ca, inainte de ’90, si nevasta-mea si eu ne gindeam la emigrare. Situatia era atit de proasta, incit eu intotdeauna spuneam ca voi pleca din România.
Marea Dragoste / Tango: Ce v-a oprit?
GYORGY FRUNDA: Aveam amindoi parintii aici si tineam mult la ei. Aveam niste prieteni care au plecat, dar ramaseseram multi care ne puneam problema sa plecam. Ne-am casatorit in februarie, in martie am avut nunta, iar Csenge s-a nascut in ianuarie urmator si, dupa un an si jumatate, s-a nascut si Anna, fiica mai mica. Voiam amindoi copii, eu voiam mai multi copii, il doream si pe al treilea. Dar nevasta-mea n-a prea vrut, a avut propria ei cariera, si nici nu a putut pentru ca a nascut de doua ori prin cezariana si era periculos, medicii i-au recomandat sa nu accepte o a treia sarcina.
Marea Dragoste / Tango: V-ati dorit un baiat?
GYORGY FRUNDA: Da! As fi prefacut sa va spun ca nu, mi-as fi dorit si un baiat. Totusi, de cind am fete, mi-am dat seama ce inseamna iubirea fetelor. Iar daca imi reprosez ceva sau regret ceva este ca nu am petrecut mai mult timp impreuna cu ele cind erau mai mici. Cele mai placute amintiri sint de cind ne jucam de-a meduza si de-a pestisorii, cind ele aveau 6 ani si, respectiv, 4 ani si jumatate. Eu am un pat mare, dublu, si in fiecare simbata si duminica dimineata ne jucam. Cea mica era putin peltica pe vremea aceea si ii spunea celei mari „hai sa il imobilizam pe tata!“. Erau niste placeri extraordinare, intotdeauna am avut ciini, ieseam la plimbare, sintem mari iubitori de natura si de animale. Mergem la calarie, dar nu din snobism.
Marea Dragoste / Tango: Sinteti tata de fete adolescente, aveti emotii ca ar putea s-o apuce pe cai gresite?
GYORGY FRUNDA: Una are 17 ani si cealalta aproape 16, dar nu, nu am probleme cu ele. Mai in gluma, mai in serios, spuneam ca o sa imi pun mitraliera pe balcon. Dar am incredere in ele. Insa nu agreez tot ce fac. Umbla pe la un club de jazz, asa ii si spune, dar eu imi fac probleme cind stiu ca in local pot intra 400 de oameni, si uneori chiar 600 sau 800 si, Doamne fereste!, daca e un foc, ce faci? Oricum e prea mult fum, cind vin acasa se simte imediat, degeaba nu fumeaza ele, e mai rau decit daca ar fuma. Dar trebuie sa gasesti un echilibru, pentru ca interzicerea completa face mai mult rau. Incerc sa le stimulez sa vina acasa, sa isi aduca prietenii acasa, sa mearga la Cimpul Cetatii, de exemplu. Invata limbi straine. Intotdeauna le spun „eu invat 4 limbi si jumatate, tu trebuie sa inveti 5 limbi si jumatate cel putin“. ~sta este viitorul.
Marea Dragoste / Tango: Apropo de limbi straine, am vazut ca in CV-ul dumneavoastra limba româna este trecuta prima limba straina. Multi au facut vilva pe subiectul acesta, considerati ca e normal?
GYORGY FRUNDA: Fiecare ne nastem cu o singura limba materna. Chiar daca parintii ar fi de doua nationalitati, limba materna-i una.
Marea Dragoste / Tango: Cum percepeti atacurile la adresa dumneavoastra?
GYORGY FRUNDA: Eu iubesc limba româna si nu o spun pentru a cistiga simpatii, e o limba latina frumoasa, care imi place, dar, intr-adevar, pentru cei care nu sint români e prima limba straina, chiar daca esti cetatean român.
Tatal meu a fost condamnat la moarte
Marea Dragoste / Tango: Sa ne intoarcem putin in timp, vorbiti-ne, va rog, despre copilaria dumneavoastra.
GYORGY FRUNDA: Am avut o copilarie saraca, dar foarte fericita. Cind m-am nascut eu, in ’51, parintii si bunicii mei materni stateau in spalatoria propriilor lor case. Casa mea nu a putut fi nationalizata, pentru ca mama mea avea atunci in jur de 20 de ani – majoratul potrivit legilor de atunci era la 21 de ani -, dar in fiecare camera a casei au mutat cite o familie, iar noi eram mutati in spalatoria propriei noastre case de pe strada Mihai Viteazu, din Tirgu-Mures. Am avut vecini personaje istorice, familii de fosti principi ai Ardealului. Sotii erau la canalul Dunarii, erau arestati, iar noi – pustanii de atunci, fete si baieti – mergeam in fiecare zi la cantina saracilor sa le aducem de mincare acestor oameni care traiau efectiv din mincarea saracilor. Iar femeile simple, bucataresele, ospataritele intotdeauna ne primeau cu cite o eugenie ca sa ne stimuleze sa le ducem mincarea in continuare. Am crescut atunci cu piine cu untura, sare si ceapa, sau cu ardei sau rosii, si cu marmelada. Mai tirziu am facut gasca de cartier, linga mine era bulevardul mare al orasului, acolo stateam toate zilele, si mai ales serile. Cum eram dupa razboi, era la moda sa ne jucam de-a fascistii si de-a partizanii, iar in spate aveam o livada imensa unde ne jucam si de unde furam flori pentru fete. Odata, un ciine a ramas agatat de fundul meu. Atunci am primit prima data injectii in burta, a fost ceva groaznic, sau asa mi s-a parut mie.
Marea Dragoste / Tango: Cind ati trait prima pasiune pentru o fata?
GYORGY FRUNDA: Cred ca eram mai mare decit sint tinerii de azi cind se indragostesc prima data. Nu imi mai amintesc numele domnisoarei pe care am pupat-o pe coridor la liceul „Unirea“, colegiul de fete reformat din Tirgu-Mures. Sint mindru de faptul ca trei generatii am fost acolo: mama mea si-a luat bacalaureatul, eu am facut acolo 8 clase – dupa care ne-au separat, fetele au ramas acolo, baietii am fost transferati obligatoriu –, si apoi si fata mea. Pe coridor la „Unirea“ am pupat prima data o fata, in scoala medie. Dar de „Unirea“ ma leaga mai mult meciurile de fotbal si porumbeii pe care ii prindeam in podul liceului, decit pupatul fetelor. Pe vremea mea se facea sport si asta era mare lucru, faceam polo, inot, baschet, fotbal. Important era mijlocul orasului, locul unde e acum Teatrul National din Tirgu-Mures, si unde era patinoarul Vointa. Acolo faceam sarpele, o coada de zece, douazeci, treizeci de copii sau adolescenti, care eram mai smecheri si le faceam pe fete sa cada in bratele noastre ca sa le pupam. Asta era smecheria cu pupatul iarna la patinaj.
Marea Dragoste / Tango: De ce ati ales sa va faceti avocat?
GYORGY FRUNDA: Buna intrebare! Initial am vrut sa ma fac diplomat si, in ’69, cind eram in clasa a unsprezecea si voiam sa dau la Diplomatie, a venit o hotarire a consiliului de ministri de atunci ca cei care au parinti condamnati politic nu pot da la Diplomatie. Tatal meu a fost condamnat la moarte in ’56, din fericire nu a fost executat si traieste si acum, la 91 de ani, dar nu am mai avut posibilitatea sa dau la Diplomatie, si atunci m-am indreptat spre Drept. M-au influentat prieteni, cunostinte carora le sint recunoscator. Am avut profesori foarte buni, iar liceul l-am facut in limba româna. Din fericire, am reusit la Drept la prima admitere, in ’70, cu toate ca eram vreo 16-18 pe un loc. Mare noroc am avut, pentru ca in toamna acelui an a venit alta hotarire care a interzis sa intre si la Drept cei care au avut condamnati in familie. Deci, daca nu intram in ’70, nu mai faceam Dreptul. Ei, si sint avocat din ’74…
Eram injurat in sala de tribunal ca sint bozgor si sa plec dracului de acolo
Marea Dragoste / Tango: Am inteles ca ati avut niste cazuri controversate, ati luat apararea unor oameni mai mult sau mai putin dubiosi…
GYORGY FRUNDA: Uitati! Eu am fost educat in spiritul dreptatii, sa ii apar pe oameni si sa ii ajut pe cei care sint intr-o situatie mai proasta decit a mea. Bunica imi spunea ca, intotdeauna dupa ce il ajuti pe un om la nevoie, Dumnezeu te va ajuta. Eu cred in asta. In anii ’80, am ajutat iehovisti, ceea ce era atunci un punct negru pentru dosarul profesional. Ei erau judecati de tribunale militare pentru ca ii fortau sa faca armata. Din clipa in care am aparat primul iehovist, toti iehovistii veneau la mine, se obisnuisera cu mine. Am aparat si homosexuali. Primul caz a fost prin anii ’80, cind, intr-o amiaza, un domn, care arata ca un domn si inspira respect, desi era foarte sarac, m-a asteptat pina am terminat toate procesele si mi-a zis: „Eu sint profesor si am o problema speciala, va rog sa ma ascultati.“ Mi-a zis simplu ca este homosexual. Era nascut homosexual, iesise de citva timp din puscarie si l-au arestat din nou, nu avea bani pentru un avocat si m-a rugat sa-l apar din oficiu. M-am dus la invinuit in puscarie. El mi-a zis: „Domnule avocat, am 30 de ani, in viata mea nu am sarutat o fata, nu m-am plimbat de mina cu o fata, iar atunci cind sint la puscarie si sint dus sa ma spal la dus am o stare de erectie. Atit de mult ma excita barbatii goi. De ce sint eu vinovat pentru treaba aceasta?“ Si i-am sugerat sa spuna acest lucru judecatorului. A scapat cu pedeapsa mica. Acest exemplu l-am dat si in Parlament, atunci cind am avut de votat homosexualitatea. Intotdeauna am dorit sa-i apar pe oamenii care sint in asemenea situatii. Si am aparat si un tigan. Imi zicea „doctor“.
In Transilvania, avocatilor li se spune „doctor“. Aveau o justitie a lor. Daca fura sau facea o agresiune, il aducea si spunea: „il duc la Militie sa il aresteze pentru ca este un porc“, dar daca fura numai mincare, o piine, o slanina, lapte, spunea: „ajutati-l pentru ca e nenorocit“. Era o lume aparte. Odata, daca o sa am timp, as vrea sa scriu niste amintiri din tribunale, pentru ca sint niste ipostaze foarte colorate, foarte frumoase. Dupa ’90, presa din România a scris ca sa isi vinda articolele. De cind sint avocat, procesele mari care au avut rasunet in România au fost procesele in care l-am aparat pe cel care a avut incidentul cu Mihaila Corfariu la Bucuresti. L-am aparat la Tribunalul Suprem, unde eram injurat in sala de tribunal ca sint bozgor si sa plec dracului de acolo. I-am aparat pe oamenii care, la Tirgu Secuiesc, au fost intr-un incident in care, din pacate, a fost omorit un militian, si am dus procesul pina la Strasbourg, unde am cistigat. In rest, nu am procese penale, cu toate ca ma cauta foarte multi, dar le refuz. Pentru ca nu e bine sa amesteci procesele penale cu politica. Sint si acum avocat, dau consultanta juridica si ma prezint in unele cazuri in instanta.
Eu cistig bine, cistig mult peste media cetateanului român, si sint multumit material
Marea Dragoste / Tango: Sinteti avocat, dar si om de afaceri. Cum ati intrat in afaceri?
GYORGY FRUNDA: Nici una din afacerile mele nu le-am facut dupa o rea-chibzuinta. Uitati! Am 25% din radio Ga-ga de la Tirgu-Mures. Atunci erau niste unguri care voiau sa investeasca in Tirgu-Mures. Noi voiam sa facem o legatura intre cultura ungureasca si cultura româneasca, nu era inca un radio privat in limba maghiara, si am mers la CNA sa ne dea autorizatia. Tocmai pentru ca era prima data cind ar fi dat autorizatie unui radio de limba maghiara, au aparut ca din senin vreo 20 de candidati pe frecventa respectiva. Si eu mi-am facut o strategie convingatoare, zic eu, moment in care am mers la CNA cu Emerich Ienei, antrenorul Nationalei, cu Vlad Vladescu, care a fost directorul Teatrului din Tirgu-Mures, si de care ma leaga o veche prietenie, si cineva de la Academia Catavencu, nu mai stiu daca Liviu Mihaiu sau Mircea Toma, unul dintre ei. Ne-au zis: „Aveti o firma ungureasca in România si vreti propaganda.“ Ienei, care era un tip foarte linistit, a spus „cind am cintat imnul României dupa ce am cistigat cu Steaua nu ne-ati reprosat, acum de ce spuneti ca sintem de alta limba?“.
Am cistigat, dar atunci membrii CNA-ului mi-au spus: „Ar fi o greseala daca ati fi si dumneavoastra implicat in acest program.“ Si atunci m-am inteles cu investitorii sa iau 10 procente din programul de radio. Radioul s-a dezvoltat, ei si-au vindut de mult activele lor, acum sintem numai cetateni români proprietari. Asa am devenit proprietar de radio in mass-media româneasca. Altfel, la Ortoprofil sint actionar, aceasta societate avind dispozitive medicale. N-am avut nici in clin, nici in mineca cu medicamentele, dar nevasta mea este doctor.
Tot asa, a fost o firma ungureasca care a venit la Tirgu-Mures, si cea care s-a implicat la inceput a fost nevasta-mea, ca sa-i ajute. Dupa un timp, ea si-a facut propria policlinica, iar problemele care s-au creat au fost mai mult de natura juridica si am preluat eu activele neveste-mii, avind acum 15% acolo. Eu cistig bine, cistig mult peste media cetateanului român si sint multumit de ceea ce am facut, din punct de vedere material, dar nici pe departe nu sint multimiliardar, asa cum se scrie, si nici nu vreau sa fiu.
Marea Dragoste / Tango: Apropo de avere, am inteles ca ati fost unul dintre cei care s-au opus declararii averii parlamentarilor.
GYORGY FRUNDA: Nu, niciodata nu m-am opus. M-am opus declararii tablourilor, bijuteriilor nevestelor. M-am ocupat mult de legislatia europeana. Nicaieri nu e ca la noi. Noi avem cea mai exagerata lege. Sa spun cite tablouri am si sa le insir, cite ceasuri am, cite inele are nevasta-mea sau coliere, faptul ca-ti scormoneste in viata intima familiala nu are nici un rezultat. Pentru ca tu, cetatean, sau tu, stat, trebuie sa stii daca imbogatirea mea este disproportionata fata de venitul meu, deci pe tine te intereseaza ce-am facut in timpul mandatului. Si daca sint betivan si-mi beau toti banii?
Marea Dragoste / Tango: E posibil, dar la fel de bine se poate sa ii investiti in bijuterii, in aur, in opere de arta. Se poarta.
GYORGY FRUNDA: Sau, daca vreau, pot sa tin banii intr-un seif sau intr-o banca si nu trebuie sa declar banii cash pe legea actuala. N-ai nici o metoda de control a banilor cash. Si nu afli niciodata cit am. Daca cineva face un lucru necurat si este masluit, este mituit, tine banii la plapuma, la ciorap, si nu afla nimeni. Toate legile au pornit, si asta m-a deranjat, de la presupusa rea-credinta a demnitarului, de la speculatia ca toti demnitarii din România sintem hoti. Nu-i adevarat! Parlamentarii, ministrii, consilierii, toti cei care sint in functii publice reprezinta societatea, cu mici diferente. Aceeasi proportie de oameni necinstiti pe care o gasesti in Parlament este si in societatea româneasca. Diferenta nu e mare. Incercati un exercitiu de memorie: in ultimii 4 sau 6 ani, despre citi oameni politici ati citit ca sint necinstiti? Sa spunem 10 sau 15, dar cam aceiasi. E-adevarat? Nu s-a vorbit o data despre 60 sau despre 100! Deductia logica este ca am o plaja despre care se banuiesc ilegalitati care trebuie dovedite. Dar nu poti sa generalizezi de aici.
Marea Dragoste / Tango: Perceptia omului de rind este ca parlamentarii sint bogati, incearca, si chiar reusesc sa faca legi pentru a se imbogati si mai mult.
GYORGY FRUNDA: Nu cred, cred ca unii au interesul sa dea impresia asta, fie ca au nevoie de imagine, fie ca vor sa schimbe un om politic. Am colegi care traiesc exclusiv din indemnizatia de senator. Si daca cititi in Catavencu lista celor care nu si-au declarat averile, care au gresit dupa parerea mea, sint, in majoritate, oameni care nu au ce declara.
Si constanteanului sau calaraseanului ii va placea sa aiba autonomie teritoriala
Marea Dragoste / Tango: Nu cred ca e cazul sa le plingem de mila parlamentarilor!
GYORGY FRUNDA: Si eu fac bani, din avocatura, dar ii fac cinstit. Organele statului imi verifica veniturile anual, exact ca si dumneavoastra. Imi declar venitul anual, mi-l pun pe site. Care este problema? A face din clasa politica a unei tari un dusman inchipuit, sau un hot inchipuit, o institutie necinstita inchipuita, este un pericol la adresa democratiei. Ii condamni pe cei 20 de oameni care au proprietati in Bucuresti si au luat bani, dar vorbeste despre 20, nu despre 440. Ii blamezi pe cei care au comis evaziuni fiscale, dovedeste si condamna-i, sau da-le dreptul sa se apere, dar nu vorbi de 400 de corupti. Sint impotriva etichetarilor colective! Acest lucru face rau nu numai corpului care este atacat, in speta Parlamentului, ci intregii societati. Se creaza acea psihoza care este daunatoare pentru tara. Imi place sau nu, democratia unei tari depinde de Parlament.
Marea Dragoste / Tango: Inteleg ce spuneti, dar atita timp cit nu sint pedepsiti cei banuiti, cei vinovati, oamenii aduna mai departe frustrari si generalizeaza in continuare.
GYORGY FRUNDA: Dar de ce? La noi se fac procese la televizor, si omul simplu ce spune?! „A zis televizorul, asa e!“, „A spus la ziar, asa e!“ Daca, dupa un an de zile, instanta spune ca-i nevinovat, nu mai intereseaza pe nimeni. Si asta este grav. Eu cred ca aceste dosare, care sint impotriva demnitarilor, la fel ca si impotriva cetatenilor, cu unele exceptii, cum ar fi pentru infractiuni de violenta, viol, omor, ar trebui sa se judece cu acuzatii in stare de libertate, dar dosarele care se instrumenteaza sa fie corect si temeinic facute, astfel ca rechizitoriul sa fie acceptat de catre instanta. Daca rechizitoriul nu este acceptat, inseamna ca procurorul nu a spus adevarul sau a facut o urmarire partinitoare.
Marea Dragoste / Tango: Repet, problema este ca avem coruptie, dar n-avem corupti.
GYORGY FRUNDA: Eu cred ca ar trebui sa porniti de la propriul dumneavoastra exemplu: daca ati fi dumneavoastra acuzata, nu v-ati folosi de toate mijloacele procedurale legale ca sa scapati?
Marea Dragoste / Tango: Bineinteles ca da!
GYORGY FRUNDA: Atunci de ce cereti mai putin unui demnitar care este acuzat? Faptul ca merge la Curtea Constitutionala, si aceasta ii da dreptate, inseamna ca a avut dreptate.
Marea Dragoste / Tango: Ma deranjeaza cind se plimba dosare de colo-colo, cind se intirzie verdictul, cind nimeni nu e pedepsit niciodata.
GYORGY FRUNDA: Si pe mine ma deranjeaza. Deci, domnul procuror sa faca bine sa faca dosarul, in asa fel ca sa fie viabil. Mie mi se pare anormal ca oamenii politici sa numeasca procurorii, de exemplu.
Marea Dragoste / Tango: Si mie mi se pare anormal cind un om politic stie dinainte daca i se perchezitioneaza casa sau nu!
GYORGY FRUNDA: Aveti dreptate! In procedura penala se prevedea ca cel caruia i se perchezitioneaza casa, indiferent cine este, trebuie sa fie de acord. E o prostie! Perchezitia trebuie sa fie o surpriza pentru cel invinuit, ca sa gasesti dovezile respective. Si s-a si modificat legea in sensul acesta. Altul este tratamentul parlamentarului, sau al senatorului, sau al deputatului. Pentru ca la el sa se faca o perchezitie domiciliara, Camera din care face parte trebuie sa fie de acord.
Marea Dragoste / Tango: Dar nu se poate intimpla ca cei care-i sint colegi sau chiar amici sa fie subiectivi?
GYORGY FRUNDA: Omul politic trebuie sa fie aparat de hartuire juridica. Ginditi-va ce poate face o bestie politica care a numit un procuror si-i spune: „Du-te la adversarul meu politic si fa-i o perchezitie si gaseste-i 5 grame de cocaina!“ Daca eu permit treaba aceasta, dau peste cap totul.
Marea Dragoste / Tango: Ca tot vorbim de politica, doriti pentru Transilvania acelasi lucru cistigat recent de Kosovo?
GYORGY FRUNDA: Nu. Comunitatea maghiara din România este autonomista, opusul independentei, adica: sa ramii in teritoriul national respectiv si sa ceri sa poti decide in anumite probleme care te privesc, si sa ramina banii la nivel local. Asta vrea comunitatea maghiara. Eu trebuie sa ma gindesc, ca om politic, si la ungurii care traiesc intr-o comunitate, si la cei care traiesc dispersat. De aceea, pentru unguri, solutia este autonomia. Autonomie pe care o vrem si pentru români. Nu este o autonomie etnica. Eu sint un mare sustinator al autonomiei teritoriale. Dar nimeni nu vrea sa ia Ardealul.
Marea Dragoste / Tango: Credeti ca aveti sorti de izbinda?
GYORGY FRUNDA: Da! E doar o chestiune de timp. Si constanteanului sau calaraseanului ii va placea sa aiba autonomie teritoriala si sa traiasca bine. Stiti cui nu-i va placea? Lenesului. Aluia care vrea sa traiasca din ajutorul social, lui nu-i va placea niciodata sa traiasca numai din banii dati din centru. Cel care munceste si caruia i se ia din bani pentru a i se da celui intretinut, acela va fi intotdeauna de acord cu autonomia.
Interviu de Alexandra Rotarescu
Fotografii: artista/ Marea Dragoste
