Regizorul Matteo Garrone – invitatul special al Les Films de Cannes a Bucarest – a declarat marti, intr-o conferinta de presa, ca “Reality”, cel mai recent film al sau, care a primit marele premiu al juriului la Cannes 2012, este mai degraba o pelicula despre public, decat una despre televiziune.
Cel de-al saptelea lungmetraj de fictiune al lui Matteo Garrone, “Reality”, vorbeste despre iluzia celebritatii si despre felul in care televizorul modeleaza existenta publicului. Luciano (Aniello Arena) este un vanzator de peste din Napoli, tata a doi copii si un personaj comic, care incearca sa castige bani pentru familia sa. La insistentele copiilor, participa la o preselectie pentru emisiunea TV “Big Brother”. Asteptarea rezultatelor preselectiei il face pe Luciano sa piarda simtul realitatii.
Regizorul Matteo Garrone a povestit ca, dupa lansarea filmului “Gomorra”, in 2008, a simtit nevoia sa schimbe registrul si a realizat “Reality”.
“«Reality» vorbeste despre relatia cu televiziunea, cu programele de divertisment, care creeaza posibilitatea de a deveni faimosi. Acesta este unul dintre aspectele din film. Cred ca televiziunea este un fel de certificare a existentei tale. Cand intri in televiziune, existi cu adevarat”, a spus Matteo Garrone.
Regizorul a mai povestit luni seara, dupa proiectia lungmetrajului “Reality” in festivalul Les Films de Cannes a Bucarest (19 – 25 octombrie), ca actorul care joaca rolul principal, Aniello Arena, este, de fapt, membrul unei trupe de teatru care este formata din detinuti. “Era una dintre trupele preferate de mine si de tatal meu (care era scriitor si critic de teatru, n.r.)”, a spus Garrone, dupa care a povestit ca Arena, care era incarcerat de 20 de ani, venea la filmari ziua si seara se intorcea in inchisoare.
Garrone a spus ca povestea din “Reality” este inspirata din ceva ce i s-a intamplat unei cunostinte. “Este ciudat, deoarece lucrurile incredibile din film s-au petrecut in realitate, in timp ce intamplarile previzibile au fost adaugate din scenariu”, a spus Garrone la sesiunea de intrebari si raspunsuri de luni.
Matteo Garrone, nascut intr-o familie de artisti, a fost, inainte de a face film, pictor. Influentat de Caravaggio, Garrone a spus ca nu a mai pictat de 17 ani, de cand a inceput sa faca film. “Nu cred ca pictura este ceva ce poti face in weekend”, a declarat regizorul italian.
Festivalul Les Films de Cannes à Bucarest are loc intre 19 si 25 octombrie, la Cinema Studio si Elvira Popescu.
In onoarea lui Matteo Garrone sunt proiectate la Bucuresti trei dintre cele sapte lungmetraje de fictiune ale sale: “Reality” (2012), “Gomorra” (2008) si “L’Imbalsamatore” (2002). Toate trei au trecut cu succes pe la Cannes si au zeci de premii in palmares, Garrone fiind considerat, alaturi de Paolo Sorrentino, cineastul care a revigorat cinema-ul italian. Preocuparea sa pentru realism, preferinta de a lucra cu actori non-profesionisti si amprenta vizuala puternica sunt cateva dintre trasaturile care i-au adus comparatiile cu neorealistii italieni ai anilor ’60.
Matteo Garrone s-a nascut in 1968, la Roma, fiu al unui critic de teatru si al unei fotografe. A fost asistent cameraman, inainte de a se apuca de pictura, apoi de regie. Premiile au venit de la primul exercitiu de regie, “Silhouette” (1996), un scurtmetraj premiat cu Sacher d’Oro, trofeu sustinut de Nanni Moretti, presedintele juriului la Cannes 2012. Debutul a venit un an mai tarziu, cu “Terra di Mezzo” (1997), drama unor emigranti. A mai regizat “Ospiti/ Guests”, distins cu premiul Kodak la Venetia, in 1998, “Estate Romana/ Roman Summer” (competitie, Festivalul de la Venetia, 2000) si “Primo Amore/ First Love” (Ursul de Argint pentru muzica la Berlin, 2004).
Festivalul Les Films de Cannes a Bucarest a fost initiat in 2010 de Cristian Mungiu, cu sprijinul delegatului general al Festivalului de la Cannes, Thierry Fr?maux, cu concursul Institutului Francez din Bucuresti si cu sprijinul financiar al Centrului National al Cinematografiei. Festivalul beneficiaza de sprijinul distribuitorului roman Independenta Film.
