S-au cunoscut la Dansez pentru tine. Ea coregrafă, el concurent. Astăzi sunt căsătoriți, au o fetiță și sunt unul dintre cele mai frumoase și mai iubite cupluri din showbizul românesc. CRBL și Elena. Eduard și Elena Andreianu. Indrăgostiți și romatici, Edi și Elena au dansat tango pentru noi, odată cu noi…
Fotografii de Paul Buciuta
Alice Năstase Buciuta:De când faceți dans? De când ați știut că veți fi artiști?
Elena Andreianu: Eu am început să fac dans de când aveam cinci ani. Mai întâi am fost la o competiție de dans, ca spectator, și am văzut rochiile acelea superbe și așa a început totul. “Mama, vreau să dansez într-o astfel de rochie!” am spus. Am început, deci, să dansez la 5 ani, dar prima rochie ca acelea pe care le-am văzut eu a venit mult mai târziu pentru că la dans e pe niveluri și până ajungi să dansezi în rochiile alea superbe trebuie să dansezi muuult… Inițial în fustiță neagră și tricou alb, apoi ai rochiță de o singură culoare, apoi rochițe un pic mai complicate, dar fără pietre și puf și tot așa… până ajungi la rochiile acelea superbe.
Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Unde se întâmpla asta? Unde ai copilărit?
ELENA: In Chișinău. Acolo m-am născut și sunt jumătate rusoaică, jumătate moldoveancă. Iar acum am și cetățenie română, deci sunt și româncă.
Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Cine e jumătatea rusească?
ELENA: Mama e din Siberia, bunicul a fost militar și a tot călătorit în Polonia, în Ucraina și așa au ajuns, la un moment dat, și în Moldova. Mama avea atunci 16-17 ani și a rămas să termine facultatea și acolo s-a întâlnit cu tata și… gata (râde). Tata e moldovean. Iar eu m-am născut pe 14 octombrie 1987, chiar de ziua orașului Chișinău. Revenind la dans, la început nu prea-mi plăcea, pentru că la copii nu le place să muncească, să fie ceva cu forța. Dar am început să simt gustul când aveam vreo 10 ani, când au apărut primele rezultate și am tot dansat, am devenit dublă campioană a Republicii Moldova, după aceea am plecat în Danemarca, am dansat și acolo, am devenit și campioană de dans sportiv în Danemarca.
Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Dar cum ai plecat în Danemarca?
ELENA: Așa cum pleacă fotbaliștii, pe același principiu. In lumea dansatorilor e mai greu cu băieții, ei cred că e un sport mai puțin masculin și eu îmi căutam partener și l-am găsit în Danemarca, astfel că a trebuit să mă duc acolo să mă antrenez. Am stat un an de zile, am dansat cu el și am devenit campioni și în Danemarca. Dar după aceea părinții mi-au spus: Gata, hai acasă, că ești prea departe! M-am întors în Chișinău, dar în scurt timp am venit în România, să fac facultatea. Româno-Americană. Turism.
Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Și te-ai apucat de dans și aici…
ELENA: Eu cu Mihai Petre mă cunosc de când eram mică, de când aveam 8 ani. Suntem din aceeași lume… Iar el se antrena foarte mult în Republica Moldova, s-a cunoscut cu soția sa și partenera lui de dans la mine la club, în Chișinău. Soția sa e din Polonia, dar a fost un cantonament care s-a ținut în Moldova și acolo s-au cunoscut. Și am început să predau dans la școala lui, când am venit aici la facultate, fiindcă mă plictiseam și nici nu mai aveam partener… Iar într-o zi Mihai mi-a zis: Vezi că e un casting la Dansez pentru tine, mergi și tu! Și am zis clar: Nu mă duc la Dansez ăsta, lasă-mă, că nu mă duc! Dar mi-au făcut toți morală, și el, și Elwira, și mama mea și, până la urmă, am ajuns la castingul pentru postul de coregraf. Și nici n-am apucat să ajung din Buftea până în București că m-au sunat: Vezi că mâine ai antrenament! Gata, te-am luat, de mâine vii!
Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Ai fost extraordinar de bună, înseamnă…
ELENA: Cred că da… Dar mi-a plăcut. Am venit a doua zi la întâlnire cu coregrafii, cu producătoarea, și ne-au prezentat perechile. Eu habar n-aveam cine e Edi, nici măcar de trupa Simplu nu auzisem. Am primit toți niște foi A4, iar când am primit eu foaia, toți au făcut: Aaahh! Și eu zic, cum adică, de ce toți ziceți aaahh? Și am aflat: Aaahh, ce fițos e CRBL! Eu habar n-aveam cine e. Dar după ce am auzit că e fițos, am citit și povestea partenerei lui CRBL și am văzut că avea și deficiență de auz. Și mi-am zis: Ăștia și-au bătut joc de mine, sunt cea mai mică dintre coregrafi, sunt moldoveancă, am doar 19 ani. Dar n-a fost așa…
Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Cum a fost întâlnirea voastră? Cum v-ați văzut prima oară?
ELENA: El e îmbrăcat sport, de obicei, dar atunci a venit în costum, cu ochelari, cu flori…
CRBL: Păi da, că altfel m-ar fi bătut mama, dacă nu țineam cont de cei 7 ani de acasă…
Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Și v-ați plăcut din prima?
CRBL: Eu aveam vreo 29 de ani, Marieta, partenera mea de dans avea vreo 30 și ceva, eram mai mari… Ea era coregrafa noastră și atât. Am început să ne antrenăm ușor, ușor, iar eu, recunosc, nu eram deloc atent la ea, mă interesa doar dansul. Dar la un moment dat am ridicat ochii din pământ și am văzut-o pe ea… Și am zis: Oh, ce orb sunt, până acum nu am văzut nimic!
Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Când a fost acest moment?
ELENA: Eu știu când m-ai văzut: în ziua aceea în care am luat 10 pe linie (râde). Am luat într-o seară 10 pe linie, la Charleston, a doua seară, al doilea dans… Și domnul a zis atunci: Hai în club să sărbătorim!
CRBL: Dar mai întâi am fost la film.
Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Și totul a mers bine între voi de atunci?
ELENA: Eu mereu zic că am avut mare noroc cu emisiunea asta, pentru că am avut posibilitatea să stăm împreună non-stop. La Dansez când intri nu mai ieși, o ediție întreagă stai și nopți, și zile, și nu mănânci, că vrei să iasă cât mai bine și atunci cunoști persoanele de lângă tine foarte bine, și plusurile, și minusurile, și stadiile de stres, de nervi, de orice, ne-am și bătut, ne-am și certat, ne-am și aruncat hainele…
CRBL: Un sezon avea trei luni. Au fost două sezoane, unul după altul! In decurs de șase luni de zile am aflat totul unul despre celălalt, ce mănâncă fiecare, ce îi place, ce nu-i place, până la stările de nervi, de tensiune. Practic noi în șase luni ne-am cunoscut foarte bine reciproc și de asta totul între noi s-a întâmplat foarte repede. După zece luni de la întâlnire am cerut-o de soție, după încă două luni am făcut și nunta, după un an a venit și Alesia și uite așa totul s-a întâmplat foarte repede, în patru ani deja s-au întâmplat toate.
Vezi că și pisica are un cadou pentru tine!
Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Cum ai cerut-o de soție?
CRBL: M-am trezit într-o dimineața și am zis Gata, azi o cer! Pur și simplu, fără să am ceva pregătit. L-am luat pe cumnatul meu cu mine, să cumpărăm inelul, ca să nu mă duc singur…
Și am luat inelul. Dar m-am întrebat: ce fac mai departe? Cum i-l dau. Ei îi plăceau foarte mult pisicile și am găsit o pisică mică, mică, mică, era cât o palmă, am cumpărat-o, am luat cușcă, am luat tot ce trebuie și am adus-o acasă. Inelul i l-am legat de zgardă și am dus-o acasă. Era vreo 2-3 ziua și nu știam cum s-o aduc mai repede pe ea acasă. Ne-am văzut, iar eu tot ziceam: hai să mergem acasă! Dar ea nu se dădea dusă acasă: Nu, hai să mâncăm, hai la film… Eu nu știam cum mai e pisica aia în casă, nemâncată, închisă… Dar, într-un final, după ce am mâncat, am ajuns și acasă.
Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Și cum l-a găsit? Cum a fost?
