fbpx

Dr. Cristian Andrei: Iubirea este un diluant, este cum e pentru oja dizolvantul…

de

Doctorul Cristian Andrei este Presedintele Institutului de Relatii Umane, locul in care se vindeca tristeti si nelinisti sau se cauta intrebari pentru raspunsurile care ne-au tulburat viata. Este psihoterapeutul cunoscut si iubit care a decis sa impartaseasca, cu noblete, din stiinta, din experienta si din bunatatea sa tuturor celor care cauta un rost in trecerea lor pe pamant.

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: De ce vin oamenii la psiholog? De ce cautam ajutor la un om strain care sa ne sprijine sa intelegem si sa trecem peste ce ni se intampla?

 CRISTIAN ANDREI: Omul strain nu este un strain neavenit, este un profesionist. Si, oricum, exista la romani traditia confesiunii fata de anumiti oameni care au pregatire in ascultare, cum sunt preotii. De asemenea, romanii au o oarecare traditie in a merge la medic si a se confesa lui, considerand inca de pe vremea dacilor ca medicii sunt niste semizei, in spatiul acesta, spre deosebire de furnizorii de servicii din Occident. Insa, inca nu exista cultura cu privire la profesiile umaniste, asa cum este in Occident, unde un psihoterapeut, un consilier, un mediator sunt profesionisti la ordinea zilei implicati in viata oamenilor obisnuiti. De exemplu, la Institutul de Relatii Umane din Edinburgh am vazut si am lucrat cu familii de zugravi, de emigranti, oameni care aparent nu-si permit sa plateasca foarte mult, dar pentru care se gasesc ore, se gasesc gratuitati care sa le permita sa primeasca in viata lor aceasta consiliere atat de importanta, care este corecta din punct de vedere social, medical, psihologic.

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Ai spus ca omul strain este un profesionist. Dincolo de asta este si un talent anume cu care s-a nascut? Tu te-ai nascut cu talentul consilierii sau a fi profesionist in domeniul acesta e doar o chestiune de pregatire si de inteligenta?

 CRISTIAN ANDREI: Din nefericire si din fericire aceasta este o meserie care te gaseste ea pe tine. Te gaseste pentru ca se intrunesc in personalitatea ta premisele practicarii ei. Printre ele este vorba de un grad de cultura generala, o oarecare dezvoltare emotionala, inteligenta emotionala. Aici nu e vorba de mine, e vorba de un om care poate sa practice bine meseria asta. E vorba de niste oportunitati de viata suficient de diversificata. De exemplu, eu consider ca in a-mi face eu meseria usor a avut un rol important copilaria mea absolut iesita din comun, in care am avut ocazia sa cunosc senzatiile in toata diversitatea lor. Ca sa intelegeti de ce se potriveste copilaria mea cu meseria mea trebuie sa spun ca orientarea in intelegerea naturii umane este ontologia, stiinta comportamentelor universale. Si eu am inceput cunoasterea de la baza, de la furnici. De la animalele cele mai discrete, de la oamenii cei mai simpli si mai ales de la copii. Eu fiind pediatru si facand psihiatria copilului, dezvoltarea copilului, mi s-a relevat aceasta scala, aceasta evolutie in interiorul persoanei, evolutia ontologica. Cum te dezvolti tu ca individ, de la cel mai neajutorat individ, la cel mai agresiv sau la cel mai dominant. Si atunci reusesti sa intelegi, de exemplu, un barbat in vulnerabilitatile lui, daca gasesti copilul din el. Reusesti sa intelegi o femeie, asa cum intelege ea copilul ei. Altfel esti fragmentar, poti aborda intelegerea numai de la adult in sus.

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Deci mostenirea ta venita dinspre predecesorii tai, dinspre copilarie e foarte importanta.

 CRISTIAN ANDREI: Material, n-am mostenit nimic. In schimb, am mostenit povestile bunicului meu si amintirile despre trasurile pe care le avea el, trasuri frumoase cu care transporta cucoanele din Targoviste pana in Valea Voievozilor, langa oras, acolo unde locuia. Valea Voievozilor este o vale la marginea satului, spre manastirea Dealu, acolo unde se afla capul lui Mihai Viteazul. Sunt in zona aceea tot felul de vai prin care domnitorii din Targoviste se retrageau spre munti, iar una dintre acestea este Valea Voievozilor, o vale plina de cruci de piatra vechi cu epitafuri, plina de istorie si de intamplari stravechi, inclusiv de pe vremea lui Matei Basarab. Copilarind acolo, am capatat aceasta mostenire de amintiri. Iar primul gest educativ pe care mi-l amintesc, care este si el tot un fel de mostenire, mi se trage de la o troita foarte veche, care este si acum pe Valea Voievozilor, dedicata Sfantului Ilie. Sfantul Ilie figureaza pe frontispiciul acestei mici constructii cu o trasura trasa de multi cai, avand in mana biciul lui faimos impletit din fulgere. Cand l-am vazut, in copilarie, m-a impresionat foarte tare. Nestiind cine este personajul, a trebuit sa ma interesez si am aflat ca el vegheaza asupra comportamentelor oamenilor. Ca atare, cand mergeam pe valea aceea ma spalam pe maini, eram cuminte… Parintii mei nici acum nu stiu de faptul ca, mergand pe acolo, elemente aparent intamplatoare imi faceau educatia.

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Cum de te-ai lasat atat de usor modelat, fata de alti copii, care sunt indaratnici fata de educatie?

 CRISTIAN ANDREI: Poate pentru ca am copilarit intre oras si rural. Stateam la marginea unui oras, Targoviste, insa mama mea a tinut sa fac scoala in oras, dar sa traiesc langa livada, aproape de natura, de animal. Si atunci am putut face comparatii. Mergeam pe jos pana la scoala, 4 kilometri, si ma intorceam pe jos, inca de cand mergeam la gradinita. Dar drumurile acelea lungi imi dadeau ocazia sa observ, sa cunosc mai multe decat altii.

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Deci nu semanai cu ceilalti copii, erai special si pe atunci?

 CRISTIAN ANDREI: Nu semanam. Eram si putin inhibat si putin asertiv, deci putin agresiv. Nu stiam sa ma bat, dar stiam sa alerg foarte bine, nu ma prindea nimeni. Scriam tot felul de compuneri frumoase, dar imi curgea nasul cand le citeam in clasa, iar colegii radeau de mine, in timp ce profesoara plangea de emotie. Aveam, deci, contrastele astea care, pana prin adolescenta, ma rusinau foarte tare. Dupa care le-am redescoperit ca avand valoare emotionala si ca fiind o mostenire, ca fiind ceva cu care poti sa lucrezi mai departe.

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Cu cine semeni? Cu mama, cu tata?

 CRISTIAN ANDREI: Cu amandoi. De fapt, noi nu semanam neaparat cu parintii, ci cu persoanele de atasament. Pot sa fie parintii, pot sa fie altii. De aceea spunem de multe ori: nu seamana cu taica-sau, nu seamana nici cu maica-sa. Cu cine seamana? Atitudinile, cu siguranta, sunt foarte putin influentate de temperamentul cu care ne nastem. Mai mult de 80% sunt caracteriale si ele sunt influentate de fiinte din afara noastra, de persoane care au insemnat ceva pentru noi. Uneori, parintii nu-si dau seama ca nu ei sunt cei mai importanti oameni pentru copilul lor. Ca, poate, cizmarul de la colt, sau un vagabond anume, sau nasul, sau bunicul este omul cel mai important din viata copilului, care ajunge sa semene cu cel care il impresioneaza mai mult. Pe mine m-au impresionat amandoi parintii.

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Ce profesie au avut? Cum sunt parintii tai?

 CRISTIAN ANDREI: Taica-meu a lucrat in constructii, acum are 80 de ani si e putin bolnav, dar se tine bine, astazi chiar lucra in gradina. A fost normator, adica le dadea muncitorilor din constructie norma pe care s-o lucreze. Era un fel de birocrat, dar mergea pe santiere si ma lua adesea cu el si vedeam lucruri extraordinare – Sibiul pentru mine este orasul pe care l-am vazut intr-o zi in care m-am trezit la cinci dimineata, luat de o aripa de taica-meu si pus in tren. Am calatorit multe ore, am ajuns dupa-amiaza in Sibiu, si acolo am vizitat mai intai oborul de la marginea orasului, pentru ca asta era prima dorinta a tatii, sa vada cum are oborul orasul acela, si dupa aceea Brukenthal-ul… Deci, am trait printre contraste, care iti dau o viziune stereo asupra vietii. Iar maica-mea e o femeie inteligenta, dar mai artagoasa din fire, si cu un complex de superioritate fata de taica-meu, pe care-l considera cam tantalau, dar cu multa viziune, cu tupeu, cu spirit de afacerist. De la fiecare probabil ca s-a imprimat cate ceva, dar foarte mult de la natura.

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Cum ai ajuns sa fii medic, sa iti alegi facultatea? De ce nu te-ai facut poet, sa zicem?

 CRISTIAN ANDREI: M-am facut si poet. Si acum scriu poezie.

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Dar nu ca profesie…

 CRISTIAN ANDREI: Stii, eu cred ca este o metoda foarte interesanta sa-ti duci copilul sa vada meseriile lumii, cat mai multe dintre ele. Daca vrei sa ajunga copilul tau un adolescent care stie ce vrea in viata, inca de cand e mic trebuie sa-l iei cu tine acolo unde ai tu cunoscuti, acolo unde poate vedea meserii in desfasurare. Sa-l duci la tribunal, sa-l duci la serviciul tau, sa-l duci la prietenul tau medic, sa vada cum este in spital, in calitate de medic, nu de bolnav. Sa-ti duci copilul peste tot pe unde poate sa vada, pentru ca, in felul asta, copilul tau nu va voi sa fie doar sofer, cum vede pe strada, ci poate va voi sa fie avocat pentru ca a vazut care este mirajul pledoariei si costumele de avocat, de magistrat. Si eu am fost dus de tatal meu sa vad cum e munca in constructii, dar am mers si la medic, iar pe mine m-au fascinat mainile calde ale unui medic pediatru, inca de cand eram mic. Astfel ca, din clasa a III-a m-am jurat ca ma fac medic si asa am tinut-o. Mi-aduc aminte ca citeam „Legendele Olimpului“ sau niste carti despre Renastere, pe care le conectam cu medicina. Vedeam tabloul lui Rembrandt „Lectia de anatomie“ si incercam sa descopar in ce alte tablouri apare medicul. Si citeam mult, faceam conexiuni, si chiar daca diriginta insista ca eu ar trebui sa scriu, eu am mers mai departe, m-am dus la medicina.

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Si ai intrat cu usurinta? Se intra foarte greu la Medicina, pe atunci.

 CRISTIAN ANDREI: Am fost 11 pe loc. Dar eu facusem si Liceul Sanitar inainte, eram bine pregatit. Deci sunt si „asistenta medicala“, bine, corespondentul este oficiant, dar nu spune nimic numele acesta. Si dupa aceea am dat la Medicina, a fost o evolutie naturala. Am avut o perioada de un an si ceva in care eram pe post de asistenta medicala dupa-amiaza si eram medic dimineata. Pentru ca aveam ambele diplome si am vrut sa le fac pe amandoua, mai ales ca atunci cand lucrezi intr-un spital ca medic e foarte important sa stii ce face o asistenta si cum traieste ea. De asemenea, e bine ca o asistenta sa aiba cunostinte pana la nivel universitar, cum se intampla in Occident. Au existat, deci, premizele acestea, si mi-a fost usor la medicina.

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Si in timpul facultatii ti-ai ales specialitatea…

 CRISTIAN ANDREI: Stiam ca am sa fac psihiatria copilului inca din clasa a VII-a. De atunci il citeam pe Piaget si mi se parea fascinant cum intelegea el felul in care gandeste copilul, pentru ca aveam ocazia sa mi-aduc aminte cum gandeam si eu fiind copil. Pentru ca intr-a VII-a e inca proaspata copilaria mica, nu ai uitat, inca, aproape nimic din ce ai trait mai inainte… Este un experiment al lui Piaget cu paharele. Un pahar mai inalt si un pahar mai scund in care exista aceeasi cantitate de apa, iar copilul spune ca in paharul mai inalt, mai subtire, este mai multa apa. Si inca de atunci incercam sa pricep cum vede, cum intelege un adult felul in care gandeste un copil. Eu, cel proaspat iesit din copilarie, am fost uimit ca Piaget a inteles, in calitate de mos, cum gandesc copiii si am zis: „A, ca lumea, asta vreau sa ma fac!“. A fost fascinant. Si tot de pe atunci am inteles ca un copil va invata orice daca se leaga cu ceea ce stia deja. E un lucru elementar, simplu, care, din pacate, nu prea se aplica in scoala la ora actuala.  Si am zis ca asta voi face, si asta am facut.

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Un om care are pregatire intr-un asemenea domeniu, cineva care stie toate lucrurile astea e mai fericit in viata personala decat un om care nu stie niciuna dintre tainele psihicului omenesc?

 CRISTIAN ANDREI: El trebuie sa-si redefineasca viata personala. Sunt niste studii facute in Suedia, incepand din anii ’60 pana acum vreun an, cred, despre fericirea sociala in Europa. Si este evident ca standardele de fericire evolueaza odata cu prioritatile… Un om are mai multe arii de dezvoltare: exista aria motorie, exista aria intelectului, aria sociala, aria emotionala, aria morala… In functie de cat de dezvoltat este el, trebuie sa-si redefineasca fericirea, pe cel mai inalt nivel dintre cele in care s-a dezvoltat. De exemplu, daca esti foarte dezvoltat moral, fericirea ta va arata altfel decat a unuia dezvoltat fizic si atat. Veti defini fericirea cu totul diferit. Pentru mine fericirea este cu totul altceva decat este, poate, pentru alti oameni. De exemplu, pentru mine fericirea inseamna sa intelegi ceva. Cand ai ajuns sa intelegi ceva inseamna ca esti intr-un fel de Nirvana, dupa care descoperi ca acest ceva naste intrebari…

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Cum te-au ajutat lucrurile invatate in scoala in experienta ta de parinte? Stiai enorm de multe lucruri despre copii inainte sa fii tu insuti parinte.

 CRISTIAN ANDREI: La inceput eram foarte entuziasmat. Numai ca problema mea actuala este ca eu nu am timp pentru copiii mei cat as vrea si a trebuit sa fac, intr-un fel, o alegere. Ca si la tine, casatoriile mele au fost doua…

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Noi credem adesea ca oameni ca tine, din categoria celor care stiu atat de multe lucruri, care au studiat atat de mult despre natura umana si despre relatiile intre oameni, ar trebui sa gaseasca solutiile cele mai bune pentru propria lor viata, pentru casnicia lor, pentru copiii lor.

 CRISTIAN ANDREI: Eu am gasit solutiile cele mai bune pentru copiii mei, cred, dar nu si pentru casniciile mele. Prima mea casatorie a fost cand eu eram student. Nu eram pregatit in niciun fel pentru asta, iar eu am avut un fel de slabiciune fata de persoanele mai agresive. Maica-mea fiind mai infipta, mai dominanta, eu am ramas cu nevoia de a o multumi pe femeia fata de care am atasament. Si prima casatorie tot asa a fost. Prima mea sotie a fost, este o femeie foarte… rea, pe care incercam s-o multumesc si am petrecut foarte multi ani incercand sa fac asta.

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Deci e adevarat ca ne cautam partenerii de viata dupa modelul parintilor? Barbatii isi cauta femei care sa semene cu mama?

CRISTIAN ANDREI: Absolut. Dar cautarea nu este asa simpla cum cred unii. Ea este fie prin analogie, fie prin complementaritate. Adica, daca unul dintre parinti este dur, sau este alcoolic, ai putea sa cauti pe cineva care seamana cu el sau ai putea sa-ti cauti pe cineva care sa fie exact inversul lui, in functie de ce modalitati de compensare ai gasit tu.

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Si deci te-ai casatorit foarte tanar, cu o femeie care semana mamei tale? Ce s-a intamplat pana la urma?

 CRISTIAN ANDREI: M-am casatorit la 23 de ani. Pana la urma ne-am despartit pentru ca n-am avut cum sa continui, mai ales ca era si maica-mea la orizont. Si, intre doua femei de genul acesta, nu s-a putut naste o atmosfera buna.

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Ati avut si copii?

 CRISTIAN ANDREI: Din prima casatorie a rezultat fiica mea cea mare, Madalina, care acum a terminat Dreptul, este in Cluj, si avem o relatie perfecta. E o fata foarte desteapta, foarte culta. Cred ca va fi un bun profesionist.

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Copilul nu a ingreunat decizia de a te desparti?

 CRISTIAN ANDREI: Au fost niste perioade foarte delicate, iar in viata primei mele sotii s-a ivit un barbat si atunci am terminat-o.

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Sunt atatia oameni care, la un moment dat, afla ca in viata partenerului a intervenit cineva si nu sunt in stare sa ia o decizie. Isi spun ca trebuie sa-l ierte.

 CRISTIAN ANDREI: A fost o conjunctura mai complexa. Nu ne-am despartit numai pentru ca s-a ivit omul acela, de fapt nu stiu cati oameni s-au ivit, ci pentru ca nici nu avea o legatura cu fetita. Noi stateam la Iasi, unde faceam stagiatura, ea studia stomatologia si se mutase cu facultatea tot acolo, la Iasi, iar fetita ramasese la bunici, la Targu Mures, acolo unde eu terminasem facultatea. Acolo ne-am si casatorit, fiind studenti. Dar ea nu a functionat ca o mama, realmente, Madalina nu i-a spus „mama“ ei. Nu a apucat sa invete asta. Si atunci, desi aveam copilul, nu a fost foarte greu sa fac miscarea de despartire.

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Si fetita unde a ramas?

 CRISTIAN ANDREI: A ramas la Cluj, la bunici.

Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Dupa care te-ai recasatorit?

 CRISTIAN ANDREI: Au urmat niste ani in care mi-am vazut de specializare. Apoi iarasi am vazut, intamplator, intr-un tren, o femeie de genul acesta, si mi se parea ca era o atractie asa, foarte intensa si foarte ciudata, de a incerca s-o fac sa zambeasca. Era o femeie care nu zambea. Reuseam, totusi, s-o fac sa zambeasca o data la cateva luni. Era o provocare foarte mare. Ii scriam poezii, ii faceam desene, incercam sa colorez totul… Dar, pana la urma, iarasi s-a produs uzura, pentru ca exista faza asta erotica initiala cand te indragostesti si cand functioneaza unele legaturi. Dupa ce te casatoresti, functioneaza alte tipuri de legaturi. Nu mai functioneaza cele dintai. Uneori, cele erotice sunt chiar contraindicate pentru convietuirea cu o persoana.

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Asta e ceva socant.

 CRISTIAN ANDREI: Inchipuieste-ti! Sunt unele persoane care au tulburari de personalitate. Sunt ori foarte violenti, ori foarte instabili emotional si, prin asta, par foarte romantici, sunt interesanti, spui „mama ce ca lumea e, cata putere inspira, cat de nebun e!“, iar nebunia lui te atrage. Dar nu mai poti sa traiesti in fiecare zi cu nebunia acestui om, si sa ai si copiii care sa fie linistiti in preajma lui, sa te si bazezi pe el… De exemplu, vorbeam cu o doamna acum doua saptamani care spunea ca i-a placut teribil cum a fost ea agatata pe strada de sotul ei si cat de frumos a fost la inceput, cum el i-a facut curte, dupa care a disparut si asta a incitat-o si mai tare. Iar acum e casatorita cu el, si el dispare. Ei, cum faci? Asta mi s-a intamplat si mie. Si am tot incercat sa fac sa fie bine, insa, pana la urma, mi-am dat seama ca nu reusec, si am lasat-o balta.

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Dar ai mai avut inca doi copii cu cea de-a doua sotie a ta.

 CRISTIAN ANDREI: Ioana si Serban.

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Cat de greu a fost, din nou, din perspectiva copiilor?

 CRISTIAN ANDREI: A fost destul de greu, pentru ca personalitatea fostei sotii functioneaza din plin. Sunt unii oameni care merg pana in panzele albe cu conflictul. Si e foarte greu daca e vorba despre o femeie care nu poate si nu vrea sa se opreasca, cum ar fi normal, natural. Pentru ca, in mod obisnuit, o femeie poate sa se opreasca mai usor decat un barbat care renunta mai greu la ceea ce crede el ca a decis, sau la ambitia lui. A fost si inca mai este destul de greu cu a doua sotie, chiar daca au trecut mai bine de doi ani de cand ne-am despartit.

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Chiar asta vroiam sa te intreb. Cat dureaza ca sa se aseze lucrurile, dupa o despartire, exista o medie?

CRISTIAN ANDREI: Depinde foarte mult de oamenii din jur. Pentru ca daca ai rude sau prieteni care incearca sa medieze sau sa creeze o atmosfera pozitiva, se poate termina relativ usor. Dar, daca sunt galerii din astea, persoane care te incita intr-un fel sau altul, dureaza foarte mult sau chiar nu se termina niciodata conflictul.

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Cat de des iti vezi copiii, iti poti vedea copiii?

 CRISTIAN ANDREI: Cu Madalina, bineinteles ca n-am nicio problema.

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Dar copiii ceilalti sunt mici, deci ii vezi cand le da voie mama lor.

 CRISTIAN ANDREI: Pentru ca Loredana s-a obisnuit cu bani multi si, cand ne-am despartit, i-am lasat ei firma, care, intre timp, s-a dus, ea si-a facut vreo doua credite pe care n-a reusit sa le mai onoreze in situatia asta. Si atunci incearca sa obtina de la mine cat mai multi bani pentru copii, ca sa-si plateasca cu ei creditele. Drept care se poarta foarte presant. Eu incerc sa fiu discret, dar imi este foarte greu. Sper, insa, sa fie bine. Pentru ca Ioana incepe sa gandeasca cu mintea ei, iar Serban are iubire, e foarte intelept, e un fel de David, asa. El are spiritul dreptatii si ma iubeste foarte mult. Si sper ca resursele astea sa functioneze.

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Poti sa le dai sfaturi propriilor copii? Poti sa faci psihoterapie si cu oameni foarte apropiati?

 CRISTIAN ANDREI: Nu. Pentru ca iubirea este un diluant. Este cum este pentru oja dizolvantul. Iubirea schimba totul. Cand joci rolul personal asa de puternic, nu mai poti sa joci rolul profesionistului pentru ca pari ipocrit, pari fals.

 Marea Dragoste / RevistaTango.ro: Ai spus ca i-ai lasat totul fostei sotii. Iei viata de la capat din punct de vedere material? E greu? E usor?

Pagini:  1 2

 

Categorii:
Interviuri

Comentarii

  • va iubesc si va respect ,.

    brindusa creta august 9, 2018 4:34 pm Răspunde
  • am oproblema cu fiul meu care are 18 ani si este dependent de aparate de joc .cum maputeti ajuta?

    marc adela octombrie 26, 2012 8:58 pm Răspunde
  • Buna ziua,cum as putea sa stau si eu de vorba cu doctorul Cristian Andrei?

    miriam octombrie 5, 2012 5:06 pm Răspunde
  • Doctorul Andrei este un doctor foarte special!M-a fascinat acest interviu! vorbele domnului doctor merg direct la suflet!

    Rami octombrie 3, 2012 8:56 am Răspunde
  • Un OM DEOSEBIT si SPECIAL!
    Respect D-le Doctor,si multe Salutari din Stuttgart!

    Mihaela octombrie 2, 2012 12:43 pm Răspunde
  • Ce mult imi place vorba acestui om…Ce bine mi-a fost ascultandu-l in clipe grele!Vindeca prin vorbe,ton,…suflet de femeie -demiurg.TE POATE RECREEA!Pe mine m-a facut sa ma inteleg mai bine.Multumim pt interviu,draga ”Tango”.Din pacate greul a revenit si”ne esti asa departe”,dragule domn…

    Doina octombrie 1, 2012 4:21 pm Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.