„Cand mergi, multumeste-te sa mergi. Cand stai, multumeste-te sa stai. Si mai ales, nu taragana lucrurile”. Ascunsa dupa evantai, zambeste Cio-Cio-San. Gheise plutesc in aburi de ceai. Samurai. Povesti adevarate despre tarie de caracter, onoare, cutezanta, sacrificiu, respect si adevar. La poalele veneratului Munte Fuji, kimono-uri brodate cu seninul cerului, arsita zilei si misterul noptii. Matsuo Basho – muzicianul cuvintelor. Haiku – cuvinte brodate pe portativul sufletului. Sakura – simfonia florilor de cires salbatic. O ceasca de sake indeamna la dialog cu zeii.
Kyoto – capitala a tarii timp de peste 1000 de ani – se numara printre cele mai fermecatoare orase ale lumii. Un loc magic in care se innoada si se deznoada istoria Japoniei. Inconjurat de inaltimi magnifice, Kyoto isi deapana povestea. Mereu alta. Pe nesimtite te descoperi, incepi sa te iubesti, si iubindu-te, inveti sa daruiesti iubire. Si pleci, purtand pe vecie aceasta imagine, pe care o picuri in suflet, ca pe un balsam, ori de cate ori iti sangereaza inima. Kyoto, orasul festivalurilor si al ceremoniilor religioase. In a treia duminica a lunii mai, pe raul Ohi, se deruleaza Festivalul ambarcatiunilor „Mifune matsuri“. Intr-o barca eleganta este transportata zeitatea festivalului, dupa care vin alte barci,
decorate cu capete de dragon si pasari. Ocupantii barcilor sunt dansatori, muzicieni, poeti haiku, maestri ai ceremoniei ceaiului si alti artisti ce-si incanta spectatorii cu arta lor.
Centrul orasului, imbinare de traditional si modern, are in componenta cartierul Gion, in care locuiesc gheisele.
Considerate cele mai elegante femei din Japonia, ele cuceresc prin gratie, politete si gust rafinat. Fascinante prin tinuta si misterioase prin comportament, pasind marunt si mereu in graba, sunt adevarate maestre in complicata eticheta japoneza si poate persoanele de cea mai mare incredere si loialitate in discutiile cu clientii. Secrete de stat sau de afaceri sunt pastrate sub incuietori severe, fara a fi divulgate vreodata. Maiko – tinerele care-si fac ucenicia ca si gheise – sunt adevarate papusi vii pe strazile orasului: parada de gratie, kimono-uri colorate si evantaie, coborate parca din stampele lui Hokusai. Renumit este spectacolul dat in cinstea venirii primaverii „Miyako Odori“, in cadrul caruia gheise si maiko interpreteaza cuceritor programul de cantece si dansuri traditionale. De peste un mileniu, in Kyoto se confectioneaza ningyo- papusi. Reprezentative sunt kitsuke-ningyo si gosho-ningyo, primele remarcandu-se prin imbracaminte, iar celelalte prin privirea inocenta, de copil. Kyo-sensu, evantaiele de Kyoto, confectionate din bambus si hartie speciala japoneza, sunt folosite in teatrul Noh si la ceremonialul ceaiului. Din meniurile restaurantelor nu lipseste mancarea traditionala sushi, compusa din peste crud, ou, legume, introduse toate in mijlocul orezului fiert, peste care se adauga hrean, otet, sare si zahar. Intreaga compozitie se infasoara intr-o frunza de alga marina si se consuma cu sos de soia si cu ceai verde fierbinte. In case, pe strazi, in magazine si temple – ikebana: tulpini, ramuri, muguri, fructe si flori. Cultul pentru flori, dovada a puritatii sufletesti, a tineretii vesnice, a frumusetii sentimentelor, este o dragoste pe care japonezii o poarta, ca pe o dulce povara, de-a lungul intregii vieti. Tatami. In casele liliputane din lemn, dar si in monstrii din sticla, otel si beton, cel putin o camera are podeaua acoperita cu acest unic si inegalabil covor din paie de orez. Severul protocol nipon pretinde ca incaltamintea sa fie abandonata la intrare, iar in imparatia dominata de tatami sa se patrunda numai in ciorapi. Pe acest petic catifelat, simbol al intoarcerii la natura, isi poarta pasii sovaielnici copiii, si-au facut harakiri, samuraii, viseaza gheise. Nasterea, moartea, bucuria, deznadejdea, tineretea, batranetea, extazul, disperarea, victoria, infrangerea se consuma in perimetrul unui tatami. Genunchii unui intreg popor ating, ca intr-o ruga tainica, rogojina din paie de orez, implorand binecuvantarea slavei celeste. Un petic de credinta la raspantia spre eternitate. Timp inapoi. Timp inainte.
