Mult e dulce si frumoasa limba ce-o pocim

de

Oameni buni, in aceste zile turturoase de iarna, lipseste trufa intelectuala, ca sa-i citez pe cei de la Avantaje. Fireste, ei voiau sa spuna „trufia“, dar intimplator poticneala tastei lor pe mine m-a servit mai bine, din punct de vedere stilistic. Ne lovim de vicisitudini pe care numai Romica Jurca si cei care-au citit revistele glossy de luna trecuta le pot pricepe: degeraturile au produs basicute tratabile cu alcool. Dar senzatia mea, dupa ce am parcurs productia de presa lucioasa a sezonului, e ca unii s-au tratat cam prea zelos.

Vom continua dupa citeva slipuri publicitare  

Ca sa ametim de la prima treapta, Avantaje loveste la deruta: „… filmele despre Craciun ale ultimilor ani, al caror subiect, desi comun, sint atit de diverse ca abordare“. Osatura acestui porumbel vrea sa spuna, deci, ca subiectul sint diverse. Ce viata simpla au unii…
Cosmo ne previne ca la pagina 41 „aflam citeva lucruri pe care partenerii nostri ar prefera sa nu le afle despre noi“. Cu mina toarta pe dupa urechea opusa, revista a ajuns vasazica sa ne invete sa ne dezvatam de a-i invata pe altii.
Tot Cosmo ne recomanda un „ten de Luceafar“. Cu penibilul risc de a nu fi trendy, renunt la atuurile tenului de Luceafar, fiindca ultima data cind am vazut asa ceva a fost cind au gasit cadavrul Laurei Palmer din „Twin Peaks“. Avea intr-adevar un chip de Luceafar nemuritor si (mai ales) rece. Dar consider ca nu prea o avantaja.
In aceeasi gama de sfaturi cosmototolite e si cel cu „pleoape nobile“. Sa ne traiesti si sa ne clipesti, Maria-Ta! „E oficial! Bretonul nu mai este doar o tendinta sezoniera!“ Acum, cu ocazia aderarii la UE si a eliberarii de sub jugul bretonului impus, gaudeamus igitur! „Fii smart, ca sa fii sexy“, chitaie Cosmo. Be istet, in order to be apetisant, don’t be prost ca noaptea!
Aceeasi revista ne invata sa ne pufaim cu parfum „in zone ascunse nasului interlocutorilor (in spatele genunchilor, intre sini si pe abdomen“. Asta pentru a pastra aroma, cica, numai pentru iubitul nostru. Mai, daca va aud astia de la firmele cosmetice de lux (care mizeaza pe noi sa consumam mai repede butelcile de odicolon), va apuca de mot.
Dar ce-am vorbit pina acum a fost tarita-n vint. De-acum incepe sirba. Cosmo scapa iapa: „Nasul si degetele lungi indica… ai ghicit: un penis destul de mare“. Porcaria asta a circulat prin folclorul clasei a treia, cind baietii inca nu stiau sa-si masoare nasul, iar fetele inca nu stiau ce-i ala penis. Expertii au tipat clar ca acest zvon mazarat e o timpenie si n-are absolut nimic comun cu realitatea. „Daca-s scurte, e clar ca mai e ceva scurt ascuns in pantaloni“, completeaza Cosmo bitiiala. Un scurtcircuit, poate.
Dar stati, ca bataia de tarlale nu se opreste aici. „Cum ar fi ca cineva cu care stai de vorba si s-ar uita in ochii tai, ar putea sa-si faca o idee despre cum stau lucrurile prin slipul tau?“ Dintr-o singura expectoratie de fraza, ne-am ales cu un „caci“ de consistenta normala pentru un scaun (la cap), cu o topica beata moarta si cu ceva lucruri prin slip – va spun, senzatia e splendida daca prinzi un crab comunitar in slip, veti vedea atunci ca si omul e capabil sa zboare, ca si cum ar avea un propulsor sub fund, ca naveta Discovery.

Incepe recensamintul cincinal al orgasmelor

Daca vrei o seara de neuitat, fa ce zice popa, nu ce face Cosmo: „Fii spontana intr-o seara si scapa o replica de genul: baaai, ce-as mai bea ceva! Te bagi?“. El s-ar baga, dar nu neaparat la bautura, ma rog. In orice caz, ai priceput ideea, da? Vrei sa-l cuceresti? Zi-i: ba, pui botu’? (daca-ntreaba unde, nu-i bun…).
Aceeasi revista ne confirma, de fapt, ca in ziua de azi „tot mai multa lume se cupleaza-n cimpul muncii“. Logic: dupa atita bataie de cimpi, ramii sa te si cuplezi tot in aria asta. „Ca ai creat un monstru… e foarte adevarat, insa e vorba de unul bun“, te linisteste Cosmo. Bravo, ma Frankensteinica, ai facut o jucarica sinistra de plus care spune „mama“. Tot in seria sperietorilor din noi insine, Cosmo ordona: „In tine zace o felina. Elibereaz-o!“. In primul rind, daca zace, eu zic ca indemnul potrivit ar fi fost „vindec-o, sa nu crape“. In al doilea rind, daca eliberezi felina, ea fuge si tu ramii o molusca. Ceea ce nu se asorteaza deloc cu temperamentul acestei lubrifiate reviste. Ne mai spune vorbareata publicatie ca divele „nu-si condamna deloc propriul corp. Nici pe-al altora“. E, hai, macar un silicon cu suspendare si-un lifting in folosul comunitatii…
Probabil ca revista Elle s-a interesat pentru dumneavoastra si a aflat ca, daca mulgem vaca doar electric, recoltam doar stiulete standard si eliminam noxele, avem voie sa vorbim si cu dezacorduri, dar numai din gama celor aliniate la cerintele UE. Asa se explica margica „buzele rosii a devenit“.
Tot Elle trece la butoiul patologic si sustine ca „e sezonul personalitatilor multiple“. Nu vreau sa ma intelegeti gresit, dar cred ca o programare la psihiatrie v-ar ajuta (stati, nu trageti, sint eu, Lascarica!) sa faceti un interviu cu un doctor care sa va spuna, pe intelesul vostru, cu planse, ca boala personalitatilor multiple e ceva din gama parului maciuca. Astfel incit cu greu imi imaginez ca ar avea ce cauta intr-o rubrica de moda.
Glamour ne dezvaluie un secret minunat: „De cele mai multe ori, cind ne imbolnavim, cauza este o disfunctie minora, si nu vreo boala incurabila“. Ce taina despuiata, in sfirsit! Si noi, retardatii, care credeam ca Alzheimer a murit de guturai!
Si alt sfat inestimabil: „Alerta. Lesin. Nu intra in panica! Daca uiti sa maninci citeva zile, e posibil sa-ti scada brusc glicemia!“. Ai lesinat si-ai dat cu capul de calorifer? Ti-a scazut glicemia si pometii tai au culoarea oului de rata? N-ai mincat patru zile si arati ca mama din „Psycho“? Nu intra in panica! Glamour a aflat ca esti perfect sanatoasa, iti trebuie doar un kil de baclava!
„Fii mereu alaturi de tine!“, ti se mai spune. Adica nu te decorporaliza, cum ti-a zis tie ala la yoga, lasa, altadata! „Marseaza pe rosu!“, mai necheaza Glamour, dar nu te grabi sa tai calea tramvaiului, redactorii aveau fesul de Mos Craciun prea pe ochi si vedeau granulat, de fapt ei nu te trimiteau sa marsezi pe rosul semaforului, asa cum reiese din intaritata lor amabilitate, ci sa te rujezi focos.
Primiti cu complimentul? Glamour sparge perla: „Corpul tau e mult mai inteligent decit pare la prima vedere“. Cu alte cuvinte, desi pare prost ca noaptea, corpul tau are totusi citiva neuroni neciuguliti, deci cauta-i si vezi ce se mai poate face.
Glamour, in colaborare cu National Orgasmatic si o echipa de la recensamintul populatiei, a stabilit urmatoarele: „Numarul orgasmelor e egal cu cel al femeilor de pe aceasta planeta, daca nu chiar mai mare“. Acuma: pe planeta sint vreo 3.050.000.000 de femei si vreo 2.950.000.000 de barbati. Barbatii au intotdeauna orgasm, deci femeilor le mai ramin 50 de milioane de orgasme. Rezulta ca 3 miliarde de femei n-au orgasm. Doamne, ce noroc chior am avut unele dintre noi! ~sta-i un semn, de miine joc si la loto!

Heeei, sint eu, shoppingul! Treci acasa!

Tabu ne pune la punct. La propriu. „Supravietuiesti Sarbatorilor. Alaturi de familia lui.“ Intr-un titloi matahalos deci, punctul isi face de cap, scotind limba la tovarasa, care in clasa a doua mi-a aruncat cu creta-n cap ca am pus punct dupa titlu, la „Gicu are ghete“.
Mai decide Tabu pentru noi, toantele: „O femeie desteapta isi doreste sa afle care sint noutatile in sport, nutritie si medicina“. Intr-adevar, parca asa am citit si eu, ca regretata Zoe Dumitrescu Busulenga, Dumnezeu s-o ierte, pina-n ultima clipa de viata a citit despre Gottfried Leibniz, acizii polisaturati din salamuri, aparatele de fitness si noul vaccin impotriva scarlatinei.
Sub genericul „Alegerea Tabu“, gasim verdictul: „Fara nici o indoiala, pentru anul 2007 am ales ecologic“. In primul rind, stim noi cine n-are nici o indoiala pe lumea asta, de obicei, dar stiu si avocatii, asa ca ma abtin. In al doilea rind, multumim revistei Tabu fiindca ne da ocazia sa ne fardam biodegradabil. In caz ca pic in Marele Canion, macar sa am constiinta impacata ca vulturul care ma papa nu cade lat de la chimicale.
„Shoppingul ma cheama la el“, cinta revista Unica. Fita, te-astept deseara la portita! „De Elena poti sa te apropii si sa te departezi cit vrei, ca tot pe Elena Gheorghe o vezi, asa cum isi doreste si ea“. Ciudat, mai stiu un caz: eu. De mine poti sa te apropii si sa te-ndepartezi cit vrei, ca tot pe mine ma vezi. Incearca si cu poza din revista, daca nu crezi. E un fenomen cu adevarat straniu…
O poezie care mi-a bulversat insulina gasesc tot in Unica: „Stomacul ne tremura, ne simtim ca o guma mestecata prea mult“. Imi place cum suna, desi nu va ascund ca am sa mai stau in noaptea asta sa ma gindesc bine-bine cum se simte o guma plescaita excesiv.
Iata ce-ti mai aduce Unica, daca esti cuminte si citesti alte reviste: „Fond de ten usor ca aerul“. Un fond de ten scufundat intr-un lichid va face bule si va fi impins spre suprafata cu o forta egala cu pretul in lei noi. Evrika!
„Cel mai usor de crezut despre o femeie ca Tara Moss este acela ca a strabatut toate marile podiumuri de moda ale lumii“. Pe scurt: cel mai usor este acela ca a strabatut. Carte frumoasa, cinste cui te-a scris! Si bani cui te-a aruncat cit colo!
Un redactor de la Unica se ambaleaza pozitiv in legatura cu o trupa muzicala si rumeneste o concluzie: „Poate de la paranoia mi se trage“. Daca nu stie ce-i aia paranoia, tot ce-i posibil s-o confunde cu papaya, de aceea se manifesta asa dezinvolt. Iar daca stie, inseamna ca nu i se trage de la paranoia, fiindca paranoicii sint cei mai coerenti nebuni si nu recunosc niciodata ca au ceva stricat la cutiuta. Deci nu e cazul Unicului nostru, deocamdata.
„Ce ma fac daca am numai tensiuni in horoscop?“, miorlaie cineva in Unica. Daca eu, care citesc toate astea, n-am murit, crede-ma ca n-o sa mori nici tu. Dar horoscopul racneste mai departe: „E distractie mare pe capul Leoaicelor!“.
Lasa, draga, ca are loc pe capul lor distractia, fiindca ele n-au coama.

Bai Celsius, cere-ti scuze sau te caftesc!

Mai rabdati-ma un pic. Revista Viva si gata. Cica: „Nebunia din Danemarca a fost intesata de griuri si costume elegante si a stat, spre deosebire de alti ani, sub o clara dominatie masculina“. Ehei, pe vremuri, in alti ani, cind nebunia era sub dominatie feminina,  mai pupau ei griuri indesate?… Vezi ce-nseamna sa vina dementii la putere? Ne baga-n camasi de forta elegante.
„Senzualul a stat la degetul mic al lui P. Diddy“, mai citesc. Traim intr-o lume in care penuria de jurnalisti naste monstri. Dar monstri buni, vorba alorlalti.
„S-a impiedicat de body-ul ce arata pulpele pline ale Rihannei, mult prea concentrata sa n-o dea in bara cu live-ul“. O conditie obligatorie ca sa devii un pix breaz pe la asemenea reviste e sa fi vazut si tu niscaiva filme americane si sa te spargi in englezisme, ca altfel iese cu zecimale. Astept cu nesat un glossist din asta indragostit de cultura (sau macar de incultura) japoneza. Sa vedem ce iese.
Sub titlul de smecherila „Perle de vedete“, troncane o perla de redactor: „Gigi Becali, Loredana, alti oameni politici“… Are cuvintul doamna senator independent Loredana Groza, dar numai dupa ce ne arata dosarul de la CNSAS si se
adevereste ca-si apara tara, de fapt, de studentii straini sinucigasi. Nume conspirativ „Zaraza“.
„Si pentru ca Madonna a vazut ca generozitatea este buna, a adoptat un copil“, curge molcom plasmuirea geniala a acestui redactor de la Viva, care ne puncteaza si ne virguleaza ca generozitatea este buna, iar lipsa generozitatii nu este buna. Asa, mai departe despre Madonna: „Apoi s-a odihnit“. Apoi se razgindeste. „Sau nu. La 48 de ani, sa vrei inca sa fii prima, nu e usor lucru“. Ba schiuzemoa, sa vrei e foarte usor, sa poti e mai greu… Iar in alta dezordine de idei, de ce in tara asta toata lumea pune virgulica intre subiectiva si principala, ai? Mai ales ca sint in presa asta atitea locuri secate, care au nevoie de virgula ca de biberon, dar nu le da nimeni…
„Dar un chipiu nu e tot. Sub el ai nevoie de o coafura la fel de valabila“, fratilor, asa scrie aici, asa va spun si eu. Deci uite care-i chestia: din obsteasca noastra stradanie de-a lungul si de-a latul coaforurilor, de cite ori ne-am facut coc si-am pus chipiu peste el, s-a intimplat ceva curios: cocul s-a inmuiat si din el au prins a curge, cu voia dumneavoastra, late.
Ma mai omoara Viva cu „versatilul“ ei pe toate paginile, am sa scriu odata mare, pe coperta, ca in româneste „versatil“ e ceva nasol, nu ca-n engleza! Asta daca acceptam ca redactorii vorbesc româneste. E si asta o problema.
In fine, „Celsius este destul de neprietenos in aceasta perioada“. Poate-o fi morocanos si pentru ca a murit in 1744, nu stiu… Dar dincolo de acest detaliu poate nesemnificativ intr-o lume glossy, sa stiti ca domnul Celsius era la fel de prietenos cu gradele lui si deasupra, si dedesubtul lui zero. Poate si pentru ca era suedez oropsit, invatat de mic cu bruma. Asa ca-ntr-o zi, cind era nervos, s-a apucat si-a inventat gradele sub zero. Poate ca de-aia crede Viva ca numitul Celsius Anders are ceva cu astia din Toplita.

 

Categorii:
Revista presei

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *