fbpx

Premiera La Traviata la Opera Nationala Bucuresti

de

Un spectacol de exceptie a deschis stagiunea Operei Nationale din Bucuresti, iar publicul l-a primit ca pe un adevarat triumf.

Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

In ciuda faptului ca spectacolul a intarziat cateva minute sa inceapa, desi publicul se afla deja in sala, nimic nu a putut alunga emotiile pozitive si entuziasmul spectatorilor aflati, dupa multa vreme, intr-o sala frumoasa, renovata, eleganta si avand conditii sonore mult imbunatatite.
Realizat intr-o montare clasica, spectacolul a stralucit prin rafinamentul jocului de lumini si prin prestatia de exceptie a solistei Aurelia Florian.
In interviul acordat revistei noastre, Tango-Marea Dragoste, directorul Operei din Bucuresti, Razvan Ioan Dinca, a declarat:
Marea Dragoste – Tango: Ati deschis stagiunea cu La Traviata, cum sunteti dupa marea premiera? Multumit?
Razvan Ioan Dinca: Entuziasmul meu e foarte limitat in ceea ce priveste spectacolul Traviata. Am tratat acest spectacol pur si simplu ca pe un spectacol normal, chiar daca noi inauguram Opera si deschideam stagiunea. Putem vorbi despre Traviata ca despre o reusita, in conditiile in care normalitatea poate fi o reusita. Talentul enorm al regizorului Paul Curran, al interpretilor, al scenografului, al lighting designerului fac ca stralucirea artistica sa functioneze la nivel personal si al perceptiei fata de spectator. Emotia pe care o percepe spectatorul este datorata talentului lor. Dar spectacolul, cu totul, este un spectacol normal, un spectacol asa cum orice teatru din lumea civilizata are. Ca e extraordinar din punct de vedere scenografic, cu mult bun gust si cu un rafinament special, absolut de acord! Ca lighting designerul a folosit ceva ce putina lume intelege si anume a folosit aceasta arta a eclerajului cu o discretie incredibila, acest lucru a fost pentru noi o experienta extraordinara. Cuvintele mele de superlativ se refera la oameni: la Paul Curran, la Paul Hackenmueller, Gary McCann (scenograful spectacolului), la dirijorul Alexandru Prior, la distributie: Aurelia Florian, Siphiwe McKenzie (a doua zi), Ionut Hotea, Ionut Pascu, Lucian Corchis, Stefan Ignat. Dar, una peste alta, spectacolul se incadreaza in ce vrem noi sa facem aici in general, spectacole care sa spuna ceva publicului, care sa aiba importanta in sufletele noastre si dupa ce se termina, despre care sa-ti amintesti si despre care sa vorbesti.
Marea Dragoste – Tango: A fost o montare mai conservatoare, clasica…
Razvan Ioan Dinca: Acesta a fost un spectacol montat intr-o versiune destul de clasica, destul de cuminte. Si a prins la marea majoritate a publicului. Urmeaza insa un spectacol de opera care nu va fi montat la fel: Falstaff, in regia lui Graham Vick. Graham Vick e unul dintre cei mai mari regizori de opera din lume, unul dintre cei mai mari artisti ai artelor spectacolului. Nu stiu cum va arata spectacolul lui, dar in mod cert nu va fi unul cuminte. Evident ca observatorii deja stiu ce vor spune, inainte sa il vada. Din start vin cu frica. Si copilul meu are frica de perfuzii dupa problema de sanatate pe care a avut-o. Ti-e frica de perfuzii, dar ele fac bine. Acelasi lucru este si cu acest tip de spectacol pe care il propune un Graham Vick de exemplu, sau un Andrei Serban, spectacole care modifica ceva in mentalul colectiv, spectacole care te bulverseaza, iti pun probleme. Daca nu esti dispus sa ti se puna probleme, exista teatre care fac acest lucru, care nu ridica probleme. Inclusiv compania de opereta pe care noi o gestionam la ora actuala. Spectacolele de opereta toate au un final fericit. Nu au o viziune extrem de puternica, din punct de vedere al montarilor. Dar nu trebuie sa vina toata lumea la toate spectacolele. Avem Falstaff pentru un tip de public, Traviata pentru altul, Aida pentru cu totul altul s.a.m.d.
Marea Dragoste – Tango: Aurelia Florian, interpreta Violettei, a fost candva solista a Operei Romane si acum a venit ca invitata dintr-un alt teatru. Cum se explica faptul ca, la un moment dat, ea n-a mai fost suficient de buna pentru aceasta Opera?
Razvan Ioan Dinca: Sa stiti ca aceasta intrebare mi-am pus-o si eu. Nu am raspuns la ea. Cand am venit eu, nu era angajata Operei Nationale. Nu stiu care a fost situatia in trecut. Am fost si surprins. Eu nici nu am stiut atunci cand a fost distribuita de noi in acest rol ca a fost candva angajata sau colaboratoare permanenta a Operei Nationale. Ce pot sa va spun cu certitudine e ca, in urma acestei prestatii din spectacolul Traviata, s-a mai nascut o data Aurelia Florian, altfel. Pentru ca a avut o prestatie absolut extraordinara. Paul Curran a spus ca este, probabil, una dintre cele mai bune Traviate pe care le-a vazut in viata lui. Omul acesta are ceva experienta si o varsta. Nu ar fi spus acest lucru daca n-ar fi crezut. A lucrat absolut extraordinar atat ca interpret dramatic, adica actor, cat si ca interpret vocal, adica solist. La fel Alexander Prior care, desi este un om necopt (are 22 de ani, e tanar, un copil aproape), ca dirijor e mai mult decat copt. Vorbim de acest tanar de doar 22 de ani care tine un spectacol cum e Traviata in mana, care reuseste sa fie exploziv pe alocuri, liric pe alte parti si care da interpretare partiturii lui Verdi intr-un mod personal, matur si inimaginabil de surprinzator. La 22 de ani! Altii abia incep sa dirijeze. Pentru asta, ii mai ierti faptul ca a venit cu sapca la al doilea spectacol – dar i-am dat-o jos la pauza. La primul spectacol a venit in tricou. L-am imbracat la pauza, i-am pus camasa pe el. Ce sa zic, astea i le mai ierti pana va invata ca nu-i bine asa.

Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

 

Categorii:
Teatru

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.