Alice Nastase Buciuta: Ce-ti place cel mai mult sa faci?
Sore: Sa cant, bineinteles. Asta mi-a placut dintotdeauna, cand eram mica mai mult cantam decat vorbeam. Nu stiu de ce am fost asa, pentru ca nici tata, nici mama n-au cantat vreodata. La baza, mama e economist, dar intre timp a devenit broker de asigurari, iar tata e inginer, e un inginer foarte bun, cu inventii la activ. Amandoi sunt creativi, mama e si pasionata de design interior, iar asta se vede si la noi in casa.
Deci te-au sustinut in dorintele tale de-a urma o cariera artistica.
Sore: Mi-au fost intotdeauna alaturi, iar eu asta mi-am dorit foarte tare. Cand eram mica, pe la 10 ani, la vremea respectiva era emisiunea Ploaia de stele, o emisiune unde veneau oameni obisnuiti si se transformau in cantaretii lor preferati. La sfarsitul emisiunii semanau foarte bine cu idolii lor, iar eu eram fascinata si nu voiam sa vad altceva vineri de vineri. Asa de tare imi doream sa particip si eu, incat am trimis o scrisoare la TVR prin care ii rugam sa faca si o emisiune pentru copii, si le-am spus ca asa cum imi doresc eu poate isi mai doresc si altii. Iar la scurt timp m-au sunat! Nici nu-mi imaginasem ca vreodata cineva mi-ar citi scrisoa-rea! Si m-au chemat la auditii, nici nu stiam eu bine ce va trebui si cum va trebui sa fiu acolo…
Nu facusesi muzica, dans, nu te pregatisesi in mod special?
Sore: Am facut doar pian. Luam lectii de doua ori pe saptamana si am facut asta de la 7 la 20 de ani, deci pana acum 4 ani. Dupa liceu, am rarit orele, faceam pian doar o data la doua saptamani, pentru ca aveam programul mai incarcat. Dar baza era pusa, faceam deja totul din placere…
Nu ti-a fost greu sa iei lectii de pian? Multi copii care studiaza muzica se plang ca nu au copilarie…
Sore: Eu nu am fost dintre cei care studiaza 6 ore zilnic. Eu asta voiam sa fac, nu ma obliga nimeni. Dar am facut ce a trebuit si am avut noroc cu parintii care m-au inteles. Chiar si asa, cand aveam musafiri, tata ma punea sa cant la pian, pana cand m-am enervat si i-am spus ca nu sunt lautar si cant doar cand imi place mie. Si de atunci m-a inteles. Asa sunt si acum. Fac doar ceea ce imi place, nu am ajuns sa am o carie-ra din compromis.
Cum a fost la emisiune?
Sore: Am dat proba undeva, intr-un subsol de bloc, iar apoi la o luna de la proba aceea, s-a facut emisiunea pilot cu copii. Am imitat-o pe Natalia Oreiro, era preferata mea, la fel probabil cum spun acum copiii despre LaLa Band. Eram un fan inrait, am mers la concertul ei din Romania imbracata exact ca ea in videoclip, asa de inne-bunita eram! La emisiune mi-au vopsit parul cu un nuantator, m-au machiat si apoi n-am mai vrut sa ma demachiez… Eram cea mai fericita! Si de acolo s-a schimbat totul, pentru ca la acea emisiune m-a vazut Nicola, care pe atunci era casatorita cu Mihai Alexandru, si cautau pe cineva pentru trupa lor Dolly. Din Dolly am facut parte de la 11 la 15 ani, alaturi de alte 3 fetite. Am renuntat dupa ce am ajuns la liceu, eram intr-a noua la Colegiul National Mihai Viteazul, la matematica-informatica.
De ce n-ai dat la un liceu de arte?
Sore: Pentru ca am considerat ca e suficient daca fac pian acasa, faceam si canto, iar atunci Mihai Viteazul era printre cele mai bune licee din Bucuresti, iar mie mi-a placut sa invat.
Cum ai continuat cu muzica dupa ce ai iesit din trupa?
Sore: La 15 ani, cand nu ma mai potriveam deloc cu ideea de fetite, de Dolly, am renuntat la trupa si, pentru doi ani, am facut o pauza de la muzica. Dar in perioada aceea, dintr-a IX-a pana intr-a XII-a, am avut un prieten, Alex, care m-a inscris in My Band fara sa imi spuna. Emisiunea era prezentata de Moga si Maruta. Veneau, cantau diversi oameni, era practic acelasi lucru, dar Moga era… mogul! Toti stiau ca, daca il cunosti pe Moga, ai sanse sa faci ceva in muzica. Acolo m-au vazut producatorii Innei, Play&Win – pe vremea aceea si Inna era tot in formare. Am ajuns in trupa Crazy Win, alaturi de doi baieti si am avut doua piese, dintre care una, Beautiful Lover, a devenit hit. Am fost pentru prima oara la radio cu Beautiful Lover, a fost grozav! In trupa aceea am ramas pana in primul meu an de facultate, la Regie…
De ce ai ales Regia?
Sore: Cand am terminat liceul m-am pregatit un an sa intru la Drept. Ma gandisem si ca as vrea sa dau la Facultatea de Litere, dar pe la mijlocul clasei a XII-a mi-am dat seama ca aveam o pasiune: filmam, montam, dar nu ma gandeam ca as putea sa fac o meserie din asta. Oricum, atunci, la 18 ani, mi-am facut firma Sore Concept Media si am spus ca, indiferent de ce facultate o sa fac, o sa lucrez in arte: organizari de evenimente, concerte. Apoi am realizat ca vreau sa dau la Regie si asta am facut, pana la urma, desi ma pregatisem mult si pentru Drept, si pentru Litere. Toata lumea a zis ca nu sunt sanatoasa, m-am pregatit pentru doua facultati serioase si ma duc la Regie? Dar asa am decis eu. Iar apoi m-am gandit si ca imi trebuie o facultate in termeni seriosi, asa ca am dat la SNSPA la Comunicare si Relatii Publice. M-am gandit ca o combinatie intre publicitate si film e un drum sigur. Si am facut 3 ani, perioada in care l-am cunoscut pe Smiley, si am ajuns astfel la HaHaHa Production… Eram timida si nici nu puteam sa il privesc in ochi pe Smiley la inceput! Chiar daca n-am probleme de socializare, Smiley era cel mai bine cotat artist din tara si mi se parea fantastic ca lucrez cu el. Asa ca mi-a trebuit curaj sa le spun ca eu compun, pot sa ajut, nu vreau doar sa cant o piesa si sa plec. Nu ma reprezinta un asemenea demers si nici nu cred ca asta reprezinta procesul de creatie, sa canti o piesa pe care ti-o fac altii… Pana la urma toate piesele mele, lansate sau nelansate inca, vorbesc de experiente proprii, nu au doar versuri care sa rimeze si atat.
Si experienta Pariu cu viata cand a venit?
Sore: In februarie 2011 am fost la casting pentru Pariu cu Viata. Ma gandisem ca daca vreau sa lucrez cu actorii, ca regizor, trebuie sa inteleg mai mult despre actorie. M-am inscris la un curs de actorie de 8 luni si am realizat ca imi place, poate nu atat de mult ca regia, dar imi place. Si, la finalul cursului, ni s-a recomandat sa ne inscriem la firme de cas-ting… Pe Pro TV, fix atunci era un casting. Am trimis poza, un CV… Eram relaxata, n-aveam emotii. Am simtit ca e loc pentru mine acolo si asa a fost.
De atunci ti se spune Sore?
Sore: Nu, de mica! Eram in clasa a II-a si in scoala mai era o Sorina, colega de banca cu vecinul meu, care a zis ca nu poate avea doua colege cu acelasi nume. El mi-a zis: De azi inainte, tu esti Sore. Mi-a placut si am intrebat de ce a ales numele asta de alint, iar el mi-a raspuns: Fiindca esti mica si stralucesti ca un soare. De atunci toti prietenii, toata familia asa imi spun…
Deci si tu te prezenti asa, “sunt Sore”…
Sore: Pana acum vreo 4 ani, mi se parea ciudat, mai ales ca tata m-a invatat ca trebuie sa te prezinti intotdeauna cu ambele nume, spui, clar: Sunt Sorina Mihalache. Cand a venit vorba de identitatea de artist, si ma prezentam Sore, aveam impresia ca spun: Buna ziua, eu sunt Pisi. Dar m-am obisnuit. Pana la urma in atitudine sta totul.
Firma merge bine?
Sore: Da, e foarte bine, am multe activitati. Cand eram mica, atunci, la Ploaia Stelutelor, m-au intrebat ce vreau pe viitor. Iar eu am zis ca vreau sa fiu cantareata si, daca se poate, femeie de afaceri. Le-am facut pe amandoua.
Esti la fel de lucida si in plan personal? Si in iubire?
Sore: Sunt la fel de sigura si acolo. Intotdeauna am stiut cand merita sa se termine, am stiut si cand sa lupt pentru o poveste de dragoste. N-am regrete, in general.
Nu te-a avantajat in dragoste faptul ca esti celebra, frumoasa? N-ai fost iubita, dorita mai mult decat daca ai fi fost o necunoscuta?
Sore: Nu cred. Chiar e un impediment, pentru ca persoana publica este expusa unui val de atentie care pentru altii nu-i atragator, nici eu nu ma dau in vant ca sunt paparazzii atenti la ce fac, cu cine fac si apar atatea barfe absolut neadevarate si incurca cursul normal. Dar de cand sunt pe TV si stie lumea totul despre mine, au am avut o singura relatie, cu colegul meu din serial. Dar, in general, sa fii persoana publica mai mult iti strica relatiile. Oricum, eu nu le dau credit cu usurinta barbatilor care se apropie de mine, trebuie sa treaca prin multe, sa demonstreze cum sunt.. Sunt mai inchisa in relatiile cu oamenii.
Te gandesti ca ar putea fi atrasi de celebritate?
Sore: Nu ma gandesc asa, mi-as da seama daca un om e avid dupa lucruri materiale, dar in general lumea ma considera altfel decat ceea ce sunt eu.
Mai disponibila?
Sore: Oricum, ca imagine, ca artist, cred ca par aroganta. Mi se spune mereu: Cat de diferita esti, fata de ceea ce credeam…
Ai fost atatia ani impreuna cu Rafa… Cum de v-ati despartit?
Sore: Noi ne-am indragostit unul de celalalt pe platourile de filmare, desi eu niciodata nu ma gandeam ca o sa ma indragostesc de un baiat mai mic cu trei ani decat mine, mai ales ca e stiut ca baietii se maturizeaza mai greu… Dar eu, in toate relatiile mele am mers pe prietenie si asa a fost si cu Rafa, am fost foarte buni prieteni la inceput si n-a mai contat ca e mai mic decat mine. Si ne-am despartit pentru ca am evoluat diferit, fiecare a mers pe drumul lui, dar noi si acum suntem foarte buni prieteni. In timpul relatiei ne-am luat un caine si avem custodie comuna pentru el, cainele sta cand la el, cand la mine. Am ramas in cele mai bune relatii, niciunul n-a ramas cu resentimente.
De obicei, oamenii se evita dupa o despartire…
Sore: Noi nu ne-am certat, am ajuns la ideea despartirii impreuna. Cand ajungi sa te desparti, poate ramane, totusi, prietenia.
Cum ti-ai format viziunea ta asupra iubirii?
Sore: Am avut norocul sa traiesc intr-o familie foarte fericita, parintii mei sunt impreuna de 31 de ani si au fost pentru mine un exemplu ca se poate sa ai povestea la care toata lumea viseaza. Am si citit mult, am vazut si filme cu toate felurile de iubire posibila si, fiind un om care creeaza, care compune, sunt foarte atenta la ce se intampla in jur. Am vazut si atatea povesti reale de dragoste. Primesti informatii din multe parti si tragi singur concluziile. Chiar aseara m-am uitat la Ally MacBeal, care e un serial care-mi place foarte mult. Si era o discutie in care o tipa le intreaba pe fetele din firma daca isi imagineaza ca vor intalni persoana cu care isi vor petrece viata pana la sfarsitul zilelor. Toate au spus nu, doar Ally se se simtea ciudat, pentru ca era singura care credea ca da, va intalni acea persoana. Si eu cred asta, seman cu Ally Mac Beal. Eu cred ca pentru fiecare dintre noi exista un om care are cele mai importante calitati pe care ti le doresti. Sunt oameni cu care rezonezi cu adevarat…
Si-ai programat sa te casatoresti, ai planuri sa-ti faci o familie?
Sore: Imi doresc copil cat mai repede, pentru ca eu cred ca femeia tanara are mai multa energie pentru copil. Sa il certe, sa il ierte… Mi-ar placea sa am 46 de ani si copilul meu sa aiba 20.
Multi spun ca o sarcina, un copil, le poate afecta cariera…
Sore: La ce fire sportiva si energica sunt, as putea sa fac toate lucrurile pana in ultima luna si as reveni foarte repede inapoi. Am energia asta extraordinara de om tanar, iar daca mi-as amana evolutia ca om doar pentru cariera, as fi nefericita. E bine sa stii cand si ce sa faci. Si cred ca le pot face pe amandoua, e altceva cand esti tanar.
Cand ai realizat ca poti avea si beneficii materiale din ceea ce faci de placere?
Sore: Eu stau singura de la 17 ani pentru ca parintii s-au mutat in casa construita de ei in afara Bucurestiului si nu puteam sa ajung la scoala de acolo. Asa ca am ramas sa locuiesc singura in apartamentul in care am crescut si nu s-au inselat cand mi-au acordat incredere. De la 19 ani ma intretin singura, iar de la 21 ii ajutam eu pe ei daca era nevoie.
Conteaza sa ai bani?
Sore: Eu fac tot ceea ce fac pentru ca imi place, iar daca pot castiga si bani din asta, e minunat. E minunat sa ai independenta financiara, iar eu stiu ce imi permit si ce nu si sunt foarte bucuroasa ca pot sa imi fac vacantele dorite, mai ales ca am muncit pentru ele.
Ce anume citesti?
Sore: Week-end-ul trecut mi-am luat o carte despre branding. Stiu lucrurile astea din mers, din lumea in care ma invart, dar e esential sa nu fii o papusa pe ate. De-asta vreau sa stiu ce se face, ce nu se face cand construiesti un brand, sa ma ajut si sa ma pot ocupa de mine.
Brandul Sore ce valori contine?
Sore: Din punctul meu de vedere, inca de la lansare, mi-am dorit sa fiu privita ca o aparitie naturala. Mai ales ca multe fete din showbiz vor sa para ceea ce nu sunt. Brandul meu inseamna tonus, naturalete, energie, calitate… Nu m-am laudat cu asta, dar mereu am spus ca am si studii, nu am recurs la viata artistica pentru ca nu am fost la scoala sau nu puteam face altceva. In general, oamenilor cu care discut si care imi cer sfaturi le-am spus ca e important sa crezi in visele tale. Am zis ca e bine sa fii diferit si sa nu mergi in spiritul de turma. Fetele toate vorbeau la fel, se tundeau la fel, doar din teama de a fi altfel. Dar e foarte frumos sa fii altfel.
Ti-ai schimbat de multe ori lookul, stilul de a te tunde, ai fost si bruneta si roscata. Cum ai ajuns la imaginea de acum si… vrei sa te opresti aici?
Sore: Cand am ajuns la castingul pentru Pariu cu viata eram satena cu parul pana la umar, dar inca nu ma gasisem. Pentru serial m-au vopsit blonda si m-au tuns. Mi-a fost teama, dar mi-a placut foarte mult, si am folosit imaginea asta pentru emblema mea ca artist. Acum imi las parul sa creasca putin si o sa schimb putin si culoarea. Intr-un an va fi transformarea completa, pentru ca nu pot sa raman asa. Sunt deja de 3 ani asa.
Ce proiecte urmeaza?
Sore: In prezent filmam pentru noul proiect cu colegii din LaLa Band, o poveste captivanta, foarte frumoasa. Sustin in continuare concerte cu LaLa Band si multe concerte solo si cred ca o alta mare provocare va fi participarea mea la Dansez pentru tine.
N-o sa fii prea aglomerata, n-o sa-ti fie greu cu atatea proiecte?
Sore: O sa ma descurc, sunt destul de organizata. Iar eu de mica mi-am dorit sa dansez si functionez bine in competitie. Si in copilarie am facut cursuri de dans modern, in film am avut multe coregrafii si m-am indragostit de Vica si de stilul ei de a preda si acum abia astept sa vad ce mai invat si cum ma pot metamorfoza de la editie la editie.
Ce faci pentru infatisarea ta? Cum te mentii?
Sore: Dansez foarte mult, sunt foarte activa si de la ritmul de munca ma mentin. In ultimul an am slabit 11 kg si poate nu se vad asa de tare, dar eu le simt.
Ai vrut?
Sore: Asa s-a intamplat, ma simteam bine si inainte si ma simt si acum, dar parca acum imi vin altfel hainele. Mi-am schimbat regimul alimentar, din ianuarie sunt vegetariana si in ultimul timp am mancat, doar atunci cand mi-a fost pofta, putina carne de vita. Nu pui, pui nu mai mananc deloc.
Tu esti vegetariana si cumpatata, dar in lumea ta sunt tot felul de tentatii, personajul tau din serial consuma droguri, nu ti-a fost teama?
Sore: Eu sunt, intr-adevar, cumpatata si nu am apelat niciodata la tentatii interzise. Eu sunt genul de persoana care vrea sa aiba minim de control in orice situatie. Insa prin prisma personajului meu am ajuns sa intru in pielea dependentilor de droguri, intrucat Sara consuma niste pastile care in ultima instanta au facut-o sa abandoneze tot ce avea si sa traiasca pe strada… Din fericire, nu am avut exemple in jurul meu de oameni care sa consume droguri, insa sfatul meu pentru toti tinerii este sa se fereasca de asa ceva. Aveti in voi creativitate si putere ca sa faceti orice lucru care poate va pare imposibil, nu cautati ajutor in ceva care va va distruge!
Nu ai si tu, totusi, extravagante?
Sore: Imi plac sporturile extreme. Fac snowboard de 12 ani si anul acesta am inceput snowboard pe apa si vreau sa sar cu parasuta cat de curand. Mi-ar placea sa fac surf, insa la noi nu exista valuri, dar am prins miscarile. Cand o sa merg la ocean, o sa incerc. Nu mi-e frica de adrenalina absolut deloc.
Nu ti-a fost frica nici cand ti-ai facut tatuajul?
Sore: Nu. Everything happens for a reason – scrie pe bratul meu. Cred in continuare foarte tare in asta.
I-ai cerut voie mamei sa iti faci tatuajul?
Sore: Am sunat-o pe mama dupa ce mi l-am facut si i-am zis: Mama, stai jos? Da. Bine, vezi ca mi-am facut un tatuaj. Unde? Pe umar, e o ancora. Iar ea a sarit: Tu si toti puscariasii, o ancora, Doamne!!!… Dar acasa, cand a vazut ce era de fapt, i-a placut. Conteaza cum pui problema. Nu trebuia sa-i cer voie, ca doar e mana mea, si stiam ca pana la urma n-o sa aiba nimic impotriva, stie ca nu fac tampenii mari. Si stie si ea ca… Everything happens for a reason!
Interviu publicat in revista Tango- Marea Dragoste, nr. 93, octombrie 2013