Terapia online se desfasoara printr-un proiect al Facultatii de Psihologie a Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, prin care se incearca reducerea timiditatii.
Din multimea de doritori, psihologii au ales doar 76, pe care vor incerca sa ii faca, pe parcursul a noua saptamani, sa renunte la inhibitie. Si, pentru ca fata in fata cu un calculator acest lucru este mult mai usor de realizat, cercetatorii au recurs la terapia online, in care pacientii nu se mai prezinta in fata psihologului, ci se trateaza de acasa, de oriunde din lume, fara ca psihologul sa ii stie numele macar.
Psihologii Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, impreuna cu cei ai Universitatii Linkoping din Suedia, au inceput, luni, proiectul prin care si-au propus sa trateze online persoanele care sufera de timiditate. Tratamentul este gratuit si se va derula pe parcursul a noua saptamani, in proiect fiind incluse 76 de persoane selectate in urma unor evaluari, din cele aproape 500 care s-au inscris pe site-ul https://www.iterapi.se/sites/isofie.
Bogdan Tulbure, coordonatorul proiectului, a explicat pentru corespondentul MEDIAFAX in ce consta tratamentul si care sunt asteptarile psihologilor clujeni.
El a spus ca pe site s-au inscris 492 de persoane, din care 292 au completat formularele de screening si au raspuns la toate intrebarile puse online. Analizand aceste raspunsuri, psihologii au respins o parte dintre candidati, care aveau anxietate sociala de nivel scazut sau un nivel ridicat de depresie. N-au fost inclusi in studiu nici cei care urmau sa calatoreasca in perioada respectiva si nici cei sub 18 ani.
Procedura a inclus si un interviu telefonic cu subiectii, in urma caruia au fost si alti respinsi, astfel incat, in final, au ramas 76 de persoane incluse in proiect.
Tulbure a precizat ca distributia intre femeile si barbatii care vor urma terapia este echilibrata, iar majoritatea celor care au fost selectati sunt tineri.
“Mai degraba persoane tinere au apelat la serviciile noastre. Am avut si persoane de 40-50 de ani, dar numarul lor nu este foarte mare”, a adaugat el.
Pentru a testa eficienta acestui program, cei 76 au fost impartiti aleatoriu in doua grupe: una care beneficiaza acum de interventia activa si una care va beneficia de ea peste noua saptamani.
Diferenta dintre o terapie clasica de reducere a timiditatii, in care subiectul se gaseste fata in fata cu psihologul, si cea online este ca in al doilea caz subiectul este dezinhibat.
“Studiile au aratat ca pe internet, intrucat putem sa nu ne dezvaluim identitatea, avem o usoara tendinta de a fi mai dezinhibati, mai sinceri, de a transmite informatii sau ganduri sau emotii pe care altfel, cand ne intalnim cu psihologul fata in fata, nu le-am dezvalui”, a explicat Tulbure.
El a mentionat ca utilizatorii tratamentului au primit un ID si o parola care le permit accesul pe site, la partea care nu este publica si care contine noua module de interventie, similare unor capitole dintr-o carte.
“Practic, noi nu stim cum ii cheama pe subiecti. Daca vor, pot utiliza o adresa de email anonima, pentru confidentialitate.(…) Acest contact dintre beneficiarul programului si terapeut nu se face fata in fata”, a spus Bogdan Tulbure.
Astfel, informatiile din cele noua module, unul pe saptamana, sunt prezentate ca text, uneori cu cate o ilustratie, iar la finalul fiecarui modul este o parte interactiva – exercitii aplicative pe care trebuie sa le faca participantii online, iar la sfarsit pot adresa intrebari unui terapeut din echipa, care va raspunde in 24 sau 48 de ore, tot online.
Persoanele care urmeaza tratamentul sufera de anxietate sociala, de timiditate, care presupune “teama de a face anumite lucruri in public in fata celorlalti”.
“Teama este urmare a faptului ca persoana respectiva crede ca va fi judecata negativ de catre ceilalti. Situatiile in care apare aceasta anxietate sociala sunt vorbitul in public, cand cineva trebuie sa se prezinte in fata unui grup mare, de o suta de persoane, sau mic, de cinci persoane, la o sedinta. O alta situatie este cand o persoana trebuie sa adreseze o intrebare la o sedinta, in fata unui superior. Anxietatea sociala poate sa apara in relatiile cu colegii, de pilda cand trebuie sa mananci in pauza de pranz, ti-e jena, nu stii ce sa spui, te simti stingher, inconfortabil, preferi sa taci si sa mananci de unul singur. Poate sa apara anxietatea cand trebuie sa scrii ceva in public, cand esti vazut de altii, cand trebuie sa mananci in prezenta altora”, a spus Tulbure.
El a explicat ca situatiile cu care se confrunta participantii inclusi in proiect sunt de doua tipuri – ori au o anxietate sociala specifica, adica le este teama doar sa vorbeasca in public, in rest nu se simt incorfortabil, sau se tem doar sa manance in public, pentru ca le este teama ca nu vor tine bine lingura sau ca vor avea o urma de mancare la gura, ori este generalizata, adica apare in aproape toate situatiile.
Coordonatorul programului a mentionat ca pacientii care urmeaza terapia online provin din toata tara, dar sunt si romani care traiesc in strainatate, in Olanda, Italia, Spania si care pot beneficia de la distanta la acest program.
“Procedura de evaluare a rezultatelor este una care are loc pe parcurs, saptamanal, iar la final va fi un test in cadrul caruia participantii sunt invitati sa completeze aceleasi chestionare completate la inceput, in cadrul screening-ului, si facem din nou un interviu telefonic cu ei pentru a vedea in ce masura mai satisfac criteriile pentru o anxietate sociala sau nu”, a spus Bogdan Tulbure.
El a subliniat ca testele completate online ofera psihologilor o evaluare graduala a pacientilor, “ca o linie in care omul poate fi din ce in ce mai anxios, ca un crescendo”.
“Nivelul de anxietate evaluat prin chestionare este gradual, unul are scorul de 48, unul de 35, dar toti peste 30 au fost inclusi. In urma terapiei de noua saptamani, ne asteptam ca intensitatea simptomelor de anxietate sa scada, iar pacientii sa aiba un scor mai mic, iar o proportie semnificativ mai mica dintre ei sa nu mai aiba diagnosticul de anxietate sociala, ceea ce inseamna ca s-au vindecat. Experienta colegilor din Suedia este incurajatoare in acest sens, ei au obtinut rezultate bune”, a mentionat Bogdan Tulbure.
In proiect este implicata o echipa formata din doi specialisti suedezi de la Universitatea din Linkoping si sase psihologi romani.
