fbpx

Are you sure you don’t want to send this to the Recycle Bin?

de

N-am ascultat de revista Beau Monde, care tipa ca „in mai, timpul este pretios“ (?!), si taman in luna mai m-am apucat de monitorizat cele mai complicate si mai abisale meditatii cit de cit glossy. Pe de alta parte, Cosmopolitan spune ca traim „intr-o lume in care celebritatile fac tot posibilul sa-si tina declaratiile pentru ele“ (aa?), prin urmare mi-am dat seama ce planeta de vis am avea daca si ziaristii ar face tot posibilul sa-si tina articolele pentru ei. Cea mai onesta ramine totusi Unica. Intr-un subtitlu carnos, se intreaba dramatic: „Facultate, unde esti?“.

Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Ce noroc avem cu dramele astea…

Adevarul e, mai copii, ca dupa ce-am citit la voi in revista ca „vegetatia si pasaretul parca explodasera“, si eu am realizat ca, in drum spre facultate, ati intrat in cofetarie si-acolo ati ramas pina ati absolvit toate cremsmiturile, partiale sau de an. Ca sa nu mai spun ca, din cauza voastra, acum n-am in cap decit imaginea horror a unei pasari explodate.
Un pui de cinism gratuit s-a culcusit la Avantaje, care lasa pixul s-o ia pe dinaintea mintii: „e posibil ca (autistilor, n.r.) sa le lipseasca bunul simt“. Daca redactorii confunda bunul simt cu simtul realitatii, atunci nu m-as mira ca intr-o zi sa aud de la ei ca surdo-mutii n-au maniere elegante, fiindca dau din miini prea mult.
Beau Monde ma ia cu „spiritul naturi“ (sic!). Inca un „i“ ciupit si ajungeam la spirtul naturi, iar daca anagramam si dadeam in spritul naturii, macar nu-mi parea rau…
Aceeasi revista trinteste una dureroasa: „Pe Julio Iglesias nu l-am fi avut daca nu se petrecea un grav accident de masina“. Cine nu stie la ce se refera ar zice ca mama si tatal lui Julio mergeau cu masina, vrrrum, vrrrum, au facut un accident, apoi seara, dupa procese verbale si leucoplast, si-au dres nervii cu-un coniac si, dintr-una-ntr-alta, au trecut la cele lumesti. La care cromozomii au stabilit ca a venit momentul sa confectioneze un cintaret. Aaaa, ca din cauza unui accident Julio n-a mai putut juca fotbal si s-a apucat de muzica, asta e altceva – dar sa spui ca nu l-am fi avut fara accident e ca si cum am spune ca nu l-am fi avut pe Andrea Bocelli daca nu orbea la 12 ani.
„Parul fin, deteriorat, care incepe sa cada, este un semnal de alarma pentru oricine si trebuie intretinut cu mare atentie“, mai cinta Beau Monde. Noi credeam ca parul deteriorat nu trebuie „intretinut“, ci trebuie schimbat in bine, dar daca voi spuneti ca flocaiala anosta e in trend, nu va contrazicem…
Si ne mai ademeneste Beau Monde cu „un material care cade pe linga corp“. Tot ce sper e sa nu cada de tot pe linga corp, sau macar sa stim din vreme, sa purtam chilotei competitivi, mai ales ca majoritatea paparazzilor lucreaza la reviste color. Cit despre diete, publicatia ne incurajeaza: „Toate fructele si legumele alese sunt verzi“. Ssssss, mi s-a strepezit caninul meu preferat.  

Nu-ti intinde creierii mai mult decit ti-e plapuma, deci

Cosmo isi smulge parul din cap: „Doua miini straine mi-au zdruncinat destinul“. La urma urmei, aveti marca straina de revista, asa ca daca patronii de la head-quarters au luat prea multa cofeina la bord si-au aflat de la translatori ce-ati scris, e posibil ca minia lor cosmopolita sa va fi invinetit soarta.
„Stii cum arata sutienul tau de dantela cind abia se intrezareste printr-o bluza transparenta?“, emite Cosmo ghicitoarea lunii. Nu, habar n-avem, spuneti-ne voi… Dupa cum un parfum de la rubrica de beauty are „acorduri elegante de trandafir“. Nu stiu, ca nu prea ascult trandafir, imi place mai degraba sa dansez pe ritmuri de musetel. „Stai cu miinile pe nas, chiar si atunci cind nu te maninca?“ Sincer? Cind trec pe linga rafinarie sau depasesc un camion cu cornute, cam stau…
Fixatia lunii in Cosmo e (culmea ironiei) creierul. Pe unde dau pagina, vad numai (iarasi culmea) circumvolutiuni la moda.
Intr-un loc sade „Creierul masculin explicat“. Titlu cit malul, hotarit. Apoi gasesc si „Creierul de sub plapuma“, fapt care ma zguduie ca faza cu pasarea explodata din Unica. Pentru ca, de cind am vazut filmul „Seven“, am o timiditate fata de creieri, nu stiu de ce. Ne si explica oamenii creierul asta de sub plapuma: „Cind vine vorba de orgasm, mintea feminina functioneaza complet diferit fata de cea masculina. Cam ca soarele si luna“. Nu stiu ce fel de orgasm are luna, dar cred ca, atunci cind il are multiplu, evenimentul se regaseste tragic in fluxul si refluxul terestru.
„Schimba algoritmul creierului tau“, mai ordona Cosmo. Zau, e ceva in atmosfera… Sau astia au primit vreun comunicat de la organizatia mondiala de lupta contra prostiei si protejare a ceea ce-a mai ramas din ursii Panda si din mintea umana.
In revista The One , gasesti in schimb „unghii mai vesele ca niciodata“. Poate pentru ca si le-au pictat in timp ce tipografia astepta pdf-urile si, pentru ca au pierdut vremea cu oja, au luat din goana calului ideea alora de la Citizen K, da-i in ma-sa de straini aroganti, ca doar n-or afla ei, degraba, asemenea boroboata…
Revista Tabu si-a redus investigatiile mitologice la „Legendele Olimpului“, dar si din astea au citit numai dialogurile, altfel nu-mi explic urmatoarea margica: „Concertul Depeche Mode din vara anului trecut a deschis o adevarata cutie a Pandorei pentru publicul amator de muzica live“. Nu stiu ce crede redactorul despre Pandora, probabil considera ca e un fel de tavalug sau bolovan sau ciuciur, dar oricum, daca aud aia de la Depeche ca sint lada cu lucruri rele a muzicii mondiale, s-ar putea sa le sara capsa si banda. „It’s No Good“, vorba lor… Tabuule, „enjoy the silence“ o vreme, mergi pe burtica, pina uita aia de gafa…
Probabil de bucurie ca a implinit cinci ani, conducerea Tabu a mai daruit redactorilor cite-un „i“ de rezerva, sa-l investeasca dupa bunul plac. Astfel ca in revista au aparut inscriptii de neuitat, de genul: „Nu sarii peste nicio masa“, „Nu pornii la maraton“. Baieti, deci cind faceti zece ani de la aparitie, sa-nteleg ca treceti la scrierea cu trei „i“? Asta daca nu cumva v-o ia Academia inainte, ca sa intrati in legalitate. Asa cum, in ziua de azi, au ajuns sa figureze drept purtatori regulamentari de limba româna toti prostii de care rideam pe vremuri, ca scriau „nicio“ si le tragea tovarasa cu caietu-n cap…
Tabu are niste teorii incovrigate si despre fumat. Intr-un loc, ametesc citind ca „fumatul este atit un factor de risc notabil, cit si un factor cauzator al multor afectiuni cardiace si digestive“. Asta cu factorul de risc notabil m-a omorit.
„Apelezi la cafea pentru a suplini lipsa de somn“, mai constata Tabu, abia trezita din somn, evident. Era sa mor proasta, credeam ca de fapt cafeaua suplineste somnul, nu lipsa lui. „Fii Feng-Shui“, ni se mai pune in vedere. Fifefungsuiala asta potcoveste un alt sfat despre isteria tabacica: „Fumatul afecteaza atit prin faptul fizic al fumatului“… Care unele articole afecteaza prin faptul fizic al scrisului fara rost.

Madame poudre, voulez-vous couchez avec moi ce soir?

Interesanta joaca de-a cuvintele are acest Tabu: pe-alea care exista nu le scrie corect, iar alea pe care aparent le scrie corect nu exista. De exemplu, vad ca o americanca e „originala si intertextuala“. E originala prin insusi faptul ca e intertextuala, cuvint care, desi pare real… cum sa va spun eu, el nu exista, azi il vedem si nu e. „Nimeni nu reusise sa dea de urma autorului, desi receptarea ii devenise faima“, mai divulga Tabu. Fapt care i-ar putea da idei si autorului perlei de mai sus, daca ar disparea si n-ar mai da nimeni de urma lui, receptarea i-ar salva viata – indiferent ce-o insemna asta.
Revista Unica oua un paragraf glorios: „Pudra cu care te culci“. In definitiv, nu e treaba noastra daca e doar o aventura de-o noapte cu o pudra beata sau, cine stie, inceputul unei relatii bazate pe dragoste, masca si respect reciproc.
Cind imaginatia cade de pe birou si-i sar minerele, rezulta ameteli de genul: „tinute savuroase ca un mar rontait in pauza mare“. Pentru o geanta cu gust asa de bun, cheltuiesc oricit, nu se pune problema. Din seria titlurilor puse ca sa nu se supere redactorul-sef ca au predat materiale fara introducere, gasim tot in Unica: „Daca-i machiaj, machiaj sa fie!“. Genial.
„Afla cum sa ai cele mai sexy picioare, alege-ti masca de fata potrivita si nu minca toate capsunele“ – introducere made in Unica. Vorba lui Urmuz: „Confuz, innebunit, dezagregat, Stamate abia putu sa apar? cu caruciorul prin canal“.
Unica a mai descoperit un adevar filosofic, acceptind ca a descoperit si ce este acela adevar: „Cind nu crezi ca esti
valoroasa, te atrage mereu cine nu trebuie“. Ce simplu deseneaza unii viata, uneori ma ia cu frig…
Mai incolo, Unica trece la dedesubturi: „Am simtit pe piele sfircurile tari, baietesti, zgiriindu-ma cu salbaticiunea lor“. Cu care salbaticiune, nene? Cu ariciul, cu ursul pacalit de vulpe? Aaaa, sau „salbaticia“ voiai sa spui… Ma rog. Dar discutia se pravaleste: „Se excita cind se uita la altele?“ (intrebare debila, cine-ti marturiseste asa ceva?). „Te sperie vinturile vaginului?“. O fi si asta vreo sticleala urbana moderna, ca arahnofobia sau ca personalitatea cit de cit multipla.
„Taurul este mult mai eficient decit orice zodie grabita“. Asa suna sentinta din Unica. Stau si ma intreb acum, ca si cum altceva mai bun n-am de facut, daca zodia mea e grabita sau nu. E semn de aer, ar trebui sa fie grabita, desi admit ca imi traiesc viata in viteza intii, ca si cum as mai avea o mie de ani in fata.

Mexicul o stringe, titisoara-i plinge

Dar daca vreti o mirifica teorie a esteticului de taraba, o gasiti in editorialul revistei Viva – oare cu cit e platit un redactor-sef care scrie asemenea minunatii? Zice: „Nu frumosul este atributul unei reviste glossy? Nu despre frumos este vorba in ea? Nu frumosul este unul dintre subiectele ei principale?“ Si uite-asa s-au dus trei rinduri lungi. Buuun. Mai departe! Ce sa mai scrie ea? Ca trebuie sa-si justifice leafa. A scris deja ca frumosul e un „subiect“, chestie tare, n-a mai spus-o nimeni pina acum. Asta face cam 200 de roni.
Stai, ca a mai gasit ceva: „Cititi Viva, cu nenumaratele, bunele si frumoasele ei idei!“. Nu, pe bune, ce fel de CV iti trebuie ca sa ajungi sa conduci o revista si sa zamislesti asemenea podoabe? Cu „bunele si frumoasele idei“ e treaba lor, asa le vad ei, nu poti sa te bagi pe gustul omului. Cu „nenumaratele“ as avea obiectii, ca numai cuvintul „frumos“ apare de o suta de ori in editorial, pe post de jolly-joker, substitut pentru tot ce nu le vine-n cap pina pleaca revista-n tipar.
Un alt articol consuma si el citeva rinduri cu o timpenie: „John Galliano, Jimmy Choo, Marc Jacobs, Alberta Feretti si Narciso Rodriguez sunt prietenii tai cei mai buni?“. ~aaa… nu. Prietena mea cea mai buna e Alice.
„Sportul e parfum“, mai anunta Viva, asortindu-si dubiosul sincretism cu alde Cosmo si cu acordurile de trandafir.
„Dupa-amiezele s-au transformat in scurt timp in stil de viata“. Am senzatia ca asta a fost scrisa de cineva nascut si crescut in Paraguay, care a invatat româna la 40 de ani, la seral.
As putea sa ofer, de data asta, periculos de multe exemple gogomanoase din Viva, s-au intrecut pe ei luna trecuta. Numai ca, daca le acord prea mult spatiu, reiese ca i-am tiparit pe banii nostri. Daca as sti macar ca or sa treaca pe la casierie… Nu ma abtin si insir totusi citeva delicatese: „S-a dus cu dreptatea pe lumea asta“. Normal era „s-a zis cu dreptatea“, dar lasa, ca ritmul a fost pastrat, e tot monosilabica perla. „Cariera lui Blunt a luat proportiile unei gogosi infuriate“. Iar psihicul ei era, cica „mai mobil decit valurile Dunarii“. Asta cind somnul tropilor naste monstri…
„De fapt, actorii fug de telenovele, dar toti se inghesuie sa apara in astfel de productii“. Pai inseamna ca fug in directia gresita, papusa. Cred ca prima jumatate de fraza a scris-o inainte de pauza de prinz, iar a doua jumatate, dupa. Si dupa savarina, singele a fugit din creier spre stomac si-a uitat unde ramasese.
„Primul lucru care te loveste la ea e timpul petrecut cautindu-ti ochii“. Ha, ha, ha, ha, ha, ha, ha – cu asta trebuia sa incep, cred c-o pun in titlu!
„Se uita in ochii tai si nu stii pe unde sa mai cauti furculita“. Pai daca ea se poate uita in ochii tai, inseamna ca ti-i si vede (calculam mental unghiul), deci te uiti cit de cit spre ea, asa ca n-ai unde sa cauti furculita decit in cocul ei, eventual – zise Columbo si iesi.
„Familia Dianei l-a primit deschis pe Claudiu, chiar daca sunt muzicieni“, citesc tot in Viva. Adica muzicienii te primesc ciufuti, de obicei? Ca sa stiu, ca m-au invitat si pe mine niste taragotisti la cina si-as vrea sa ma pregatesc sufleteste. Iar acordul dintre „familia“ si „sunt muzicieni“ e adorabil.
„Dar dintr-o data, privind Salma in jurul ei, a realizat ca Mexicul este deja prea mic, ca o stringe. Sa-i fi ramas mic?“. Cine-a scos nestemata asta e asa incintat de ce i-a iesit de sub tasta, ca a repetat din toate directiile, sa nu scape cineva neelectrocutat de admiratie.
„Sexagenarii pe val“, mai ciriie un titlu din Viva. Nici nu vreau sa ma gindesc. Refuz. „Unii nu se ocupa cu nimic. Da, exista si asa ceva!“. Pai, voua va spune asta? Sa fim seriosi…

(Revista Tango nr. 24 / 2007)
Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

 

Categorii:
Revista presei

Comentarii

  • adywDb tnmvymgmixiq

    dxeagsbnixl mai 4, 2011 5:25 am Răspunde
  • sOMdb1 wlmlstbhggst

    ovurwb mai 4, 2011 5:00 am Răspunde
  • The forum is a brighter place thanks to your posts. Tnkhas!

    Nonie mai 3, 2011 6:41 am Răspunde
  • Got it! Takhns a lot again for helping me out!

    Eve mai 3, 2011 2:37 am Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.