fbpx

Aurora Liiceanu – Decizia are lumea ei

de

Se vorbeste mult si nu de putin timp despre decizii, despre cum si de ce luam decizii. Unii prefera termenul de alegeri. Altii adauga ideea de timp, sustinand ca adultii sunt cei responsabili de deciziile sau alegerile lor. De ce? Pentru ca in copilarie si in adolescenta suntem in mare masura formati, in ciuda temperamentului si inteligentei, de educatie, de familie si mediu, de parinti. Cand esti presat sa fii adult trebuie sa te formezi tu insuti, prin alegerile pe care le faci. Deci, prin deciziile tale.

Ce reiese de aici? Ca un copil nu prea este autorul propriilor decizii, ca adultii, in principal parintii, intervin si fie influenteaza deciziile copilului, fie se opun, luand ei insisi deciziile, fie nici nu-si pun aceste probleme. Ideea de a acorda copilului statutul de decident pare adesea de negandit.

Exista decizii cu consecinte dramatice, adesea ireparabile

Ideea de a informa pe cineva inainte de a lua o decizie a capatat o oarecare raspandire in lumea adultilor implicati in educatie. Inclusiv in mediul parintilor. Da, este bine ca inainte de a lua o decizie sa fii informat. Aici intervine problema consecintelor pe care le are luarea unei decizii.
Adolescentii au inceput sa fie informati prin diferite canale de comunicare – parintii, scoala, media, grupul de apartenenta sau prietenii. Dar, a le spune “eu ti-am spus ce te asteapta, eu te-am informat, dar decizia e a ta” este oare suficient? Nu de alta, dar pana si adultii fac alegeri gresite, desi isi dau seama de consecintele unor decizii sau gesturi.
Ceea ce parintii nu reusesc este sa-i faca pe copii sa inteleaga ca lumea deciziilor, universul deciziilor este larg. Si ca acest univers se intalneste cu lumea consecintelor. Exista decizii mici, neimportante pentru ca au consecinte minore, nedramatice. De pilda, poti decide sa cumperi un anume fel de pizza si ce ai cumparat nu este cum ai crezut. Pizza nu e grozava, este sub asteptarile tale. In acest caz consecintele, cum am spus, nu sunt dramatice. Ai facut o alegere proasta. Dar, exista decizii cu consecinte dramatice, adesea ireparabile. A ramane insarcinata cand esti minora este dramatic. A face un copil, fiind minora, in mod sigur tulbura viata multora, pe langa cea a minorei.
Mai exista un alt aspect care complica lucrurile. Am sa pornesc de la un proverb romanesc care-mi place mult: “Omul nepatit e ca pusca fara praf“. Ce vrea sa spuna acest proverb? Ca “omul nepatit” este o persoana fara experienta, deci o persoana pe care bagajul inexistent de experienta nu il poate ajuta in situatiile nou aparute.
In acest caz, problema pe care o adresez parintilor ar fi urmatoarea: copiii sau adolescentii invata din consecintele pozitive sau negative ale deciziilor lor, nu-i asa? Ca atare, ar trebui sa-i lasam pe copii si pe adolescenti sa simta, sa aiba gustul dulce sau amar al urmarilor unor decizii. Altfel, cum ar sti ce sa ocoleasca in viata, cum ar putea sa nu se pacaleasca? Ca aceste decizii nu trebuie sa duca la trauma, aceasta ar trebui sa fie grija parintilor. Si acest lucru pentru ca experienta unei traume este traita, resimtita diferit de oameni, indiferent de varsta lor. Unii trec bine prin ele, altii sunt irecuperabil loviti. Pe unii ii vindeca timpul, pe altii, din pacate, nu.
Lantul decizie-consecinte-invatare-maturizare este ceva care trebuie sa-i preocupe pe adulti in relatiile lor cu tinerii. Si nimeni nu spune ca e usor…
P.S. Daca as vrea sa parasesc limbajul profesional, as spune despre lantul de mai sus asa: hotarari-urmari-aflare. Este interesant si faptul ca in limba romana spunem “a lua o decizie“, dar traducerea din limba engleza ar fi “a face o decizie“. Si poate ca e o reflectare mai corecta a procesului in sine , pentru ca o decizie nu se ia, asa cum iei un obiect dintr-un raft, ci o faci.
   Aurora Liiceanu este consultant in programul Viata mea: un „joc” serios in cadrul caruia au loc intalnirile Intre noi, parintii – de vorba cu Aurora Liiceanu. Afla AICI cum poti castiga o invitatie la seminarul din data de 20 septembrie, la care Aurora Liiceanu va vorbi despre deciziile adolescentilor.

 

Categorii:
Psihologie

Comentarii

  • pe cand si la Timisoara?

    cristina gavrilescu septembrie 28, 2012 10:04 am Răspunde
  • Ar fi o onoare sa pot participa la acest eveniment. Sa fii parinte bun de adolescent este dificil, dar cred ca nu imposibil. Multumesc.

    Carmen Costescu septembrie 20, 2012 9:44 am Răspunde
  • Alegerea da, are lumea ei. Lumea consecintelor. Favorabile sau nefavorabile. Consider importanta in educare explicarea cat mai in detaliu a eventualelor situatii care pot aparea in urma unor anumite decizii luate. Insa libertatea de a alege trebuie sa apartina exclusiv individului. E necesar ca acesta sa sa accepte si sa inteleaga de fiecare data situatia in care se afla si cauza care l-a adus acolo. Trebuie evitat pe cat posibil indrumarea intr-un singur sens, cel "bun" din punctul nostru de vedere, deoarece riscam sa transformam persoanele dragi in indivizi fara unicitate, care asteapta intotdeauna sa fie ghidati catre o anumita alegere, care au viata pe care si-o doresc parintii sau prietenii pentru ei, ajungand sa nu se cunoasca si sa nu stie ce isi doresc sau daca isi doresc ceva. nu vor fi capabili sa aleaga niciodata, nimic.
    Da, doresc sa particip la eveniment.
    Multumesc,

    Ana Lemnaru septembrie 19, 2012 4:20 pm Răspunde
  • Am citit toate articolele de pe acest site si doresc sa particip impreuna cu sotul meu la acesta intalnire.Avem doi copii adolescenti si ne sant de mare ajutor sfaturile dumneavoastra.Va multumim !

    popescu elena septembrie 18, 2012 3:42 pm Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *