E-o presa minunata, in care veti gasi nuuuumai prostii

Opt reviste glossy se lafaie pe masa mea, sa stiti ca n-am avut nici timp, nici chef sa perchezitionez mai multe, m-au lasat puterile, vitaminele si mineralele. A fost pretul platit ca sa nu cedez nervos. Nu de alta, dar n-am clacat eu cand mi-am pierdut iubiri robuste, de ani de zile, n-o sa trec pe calmante pentru niste reviste semanate prea mult si treierate prea putin.

WC fara carbohidrati
Revista Avantaje e intr-o agitatie enervanta, se bate cu pumnii-n stern ca a schimbat total prezentarea si are un nou profil editorial, cam asa ceva. De fapt, geniala noutate e ca, mai nou, revista e o tochitura, e plina de materiale mici si sfaramicioase. Dincolo de asta, arta titlurilor ne-a anesteziat laringele, am ramas intr-o mutenie rara: „Tu unde ti-ai depus cupoanele?“, „Pentru par“, „Pentru casa si familie tot ce ai nevoie“, „Miracolul vietii“, „Gata de plimbare“, „Povestea lui Dorin“, „Cele mai bune sfaturi de curatenie“, „Arta colorarii“, „Miracolul din borcan“ etc. Dupa acest borcan cu miracole publicistice, era sa arunc revista cat colo, dar parca nu m-am indurat de muncusoara lor prosteasca (respect totusi migala cu care au facut o revista doldora de plicticosenii).
In claia de sfaturi eclatante, intra si cateva piese monumentale: „Am gasit cea mai buna solutie pentru a curata closetul si de a-l face sa arate impecabil; tot ce trebuie sa faci este sa torni o cutie de cola in vasul de toaleta si sa lasi sa actioneze peste noapte. Freaca-l putin dimineata, cu peria, si va sclipi de curatenie“. Am doua intrebari. Unu: nu va suparati, merge si cu cola light? Am auzit ca aspartamul scoate si cele mai dificile pete. Doi: daca nu am cola si nici lamaie sa fac o limonada, la ce pericole ma expun daca folosesc totusi produse speciale pentru curatat toaleta?
La fel de inteligent este si sfatul pentru dat cu aspiratorul prin casa (tineti-va bine, ca e o folie!): „Daca esti comoda si te tot enerveaza sa scoti aspiratorul din priza atunci cand faci curat, foloseste un prelungitor care iti va permite sa te plimbi prin toata casa.“. Vai, sa va dea Dumnezeu sanatate, ca mult m-am mai chinuit pana nu mi-ati spus si mie de prenul… prengu… prelungitorul asta, sau cum ii ziceti voi… Fenomenal, la ce s-a ajuns! Se gaseste in comert? Si uite, fiindca ati fost asa buni cu mine, va vand si eu un pont de ultima ora: daca va enerveaza sa tot beti apa direct din palma sau sa va lipiti botul de tasnitoarea publica, puteti folosi un pahar, care o sa va permita sa inghititi mai usor! Fantastic, nu? Iu-huuu! Iar daca va mai spun ceva, va las cu gura cascata: daca va enerveaza sa va umpleti de sos cand mancati cu mana, vedeti ca la anumite magazine cica exista niste obiecte care se numesc furculite, sau asa ceva, si care va pot schimba viata! Mai exista si alte obiecte, care se numesc cutite, dar nu va sfatuim sa incercati asa ceva acasa, alea sunt pentru avansati si profesionisti.
Cel mai penibil sfat suna asa, in aceeasi revista Avantaje, acum intr-o noua prezentare: „Nu te obosi sa stergi o suprafata mai inalta decat cel mai inalt prieten care-ti trece pragul. Ce rost are daca tot nu o vede nimeni?“. Oooo, minunat, pai pe principiul asta, nu te obosi sa te speli si pe portiunile de corp acoperite de haine, ce rost are, daca nu te dezbraca nimeni?

Brandul meu de glorii, tara mea de dor
Tabu se incapataneaza sa se proclame „revista de femei“, desi de multa vreme  aduce a orice altceva, numai a revista pentru dame nu. E o publicatie de people, lifestyle, film, gay, stiri, fite, ecologie, tatuaje, vedete, hipsteri, muzica, orice, dar nu propune subiecte dragi in special femeilor. Din conceptul initial, n-au mai ramas nici cojile, au facut ce-au facut si-au topit tot, ca termitele, e ca si cum as vedea peste o vreme pagini de sex, masini, culturism si fotbal intr-o revista de pescuit.
Obsedati de moda si de mofturi, cei de la Tabu au inecat revista in sfaturi superficiale, cu niste relatari care nu fac decat sa incurajeze o prosteala de colo pana colo. In afara de valorile derizorii promovate enervant, gasim si articole batoase, care se vor „cover stories“. O introducere stupida la un material despre Inna nici macar nu te mai amuza, cere pumni de-a dreptul: „Inna nu este asemeni vedetelor noastre. Mi-am dat seama de la primul contact, pe mail. Totul a inceput cu un tabel“. Gata, asta a fost, ne-a lamurit bocna. Zici ca-i din Urmuz.
Cinstea de a redacta grosul materialului i-a revenit capeteniei Cristina Bazavan, care, in drumul sau spre glorie, scrie compuneri adorabile si mai poceste cate-o notiune: „O combinatie oximoronica de femeie-copil“, forteaza ea nota, fiindca voia sa foloseasca acest cuvant destept si n-avea unde, in redactie nu era nimeni capabil sa aprecieze oleaca de spoiala.
Tot asa-zisul interviu cu Inna e un delir voit adolescentin, este de altfel stilul care a consacrat-o pe doamna redactor-sef, fiindca se opinteste din rasputeri si rasprosteli sa ramana tanara cu orice pret. De fapt, pretul il platesc cititorii, nu ea. Cumparatorii sunt caftitii de soarta care au de inghitit, pe langa obstinatia unei doamne de a se balangani intr-un spectacol pustesc deloc original, si niste greseloaie boante, gen: „difuzare a cantectului“.
Iar de Inna insasi mi-a placut cel mai mult cand a povestit ea cum ii fugarea, cand era mica, pe Andreea Banica si pe Stefan Banica Jr., sa le ceara autografe. Pe langa faptul ca mentionatii trebuie sa se simta grozav cand o ditamai iepsoara vorbeste despre cum ii adora ea „cand era mica“, n-am priceput despre care Andreea Banica e vorba. Daca e nevasta en titre a lui Stefan, atunci cred ca un „Marin“ strecurat in formula ne-ar fi iluminat mintile. Dar nu stiu de ce, am senzatia ca e vorba de fosta zvapaiata de la Blondy, fapt care caraghiosleste la maxim formula. Banica asta si cu Banica ala, iata cea mai duioasa coincidenta din viata starletei Inna – cantareata pe care, in alta ordine de idei, exaltatii de la Tabu o propun „brand de tara“!! Adica ia mai da-i incolo de Nadia, Hagi, dintr-astia (ma mir ca nu i-a facut Bazavan si bosorogi, cum l-a facut pe Sergiu Nicolaescu, lunile trecute), acum Inna tre’ sa fie brand de tara, ce puii nostri, nu vedeti ce fund misto si „sani ca niste struguri grei“ are?

Mentosane fara prejudecati
Revista Cosmopolitan a mai venit cu o gaselnita care sprijina erectiile nationale, sa nu ne dea cumva vreo pauza de sex. „Da unda verde perioadei rosii“, trantira ei un titlu falnic, la un material despre cum ne facem de cap in perioada menstruatiei. De altfel, intreaga pledoarie vizeaza barbatii care n-au nimic impotriva acestei respingatoare interactiuni, adica nu rezolva deloc problema situatiilor in care am vrea sa ne testam „creativitatea“, cum spun ei, si ne lasa cu frustrante nedumeriri, asa cum e si minunatia asta: „Sariti peste pozitia fata-deasupra“. Poftim?! Cum adica „fata-deasupra“? Adica stai sa fiu sigura ca am inteles bine, sa nu tin fata deasupra, orice-ar fi? Nu-i mai simplu sa ne legam la ochi si sa ne prefacem ca nu suntem „in perioada aceea a lunii“? Urmam astfel ideologia din Avantaje, care ne linistea si spunea ca n-are sens sa stergem praful pe unde n-ajunge nimeni sa-l vada.
Bine, Cosmo numeste menstruatia „musafir“, ca o vecina de-a mea de 83 de ani, careia ii era rusine si sa spuna „vata“ (nu stia de tampoane, nu le apucase) si zicea „material pentru cand iti vine musafirul“. Eu la inceput credeam ca e afazica sau senila si ca se refera la material de servete de masa, pentru musafirii de la parastasul lui barbatu-sau.
„Probabil nici nu-ti trece prin cap ca libidoul crescut e influentat de zilele de menstruatie“. Nuuuu, habar n-aveam, deci prin cap sigur nu-mi trecea, era sa zic eu prin ce-mi trece, dar sunt copiii astia p-aici! Sigur, noi nu stiam ca femeile au o apetenta sexuala crescuta in timpul menstruatiei, noi credeam ca senzatia aia placut-chinuitoare care ne insoteste la bratul „musafirului“ (sic!) este din cauza ca am comandat la pranz mancare mexicana si asta ne-a accelerat circulatia sangvina in anumite zone de conflict.
Inainte de a da de articolul „De gustibus: placeri nevinovate“, chiar mi se parea dubios ca revista Cosmopolitan se tine asa casta si sta cu picioarele mai apropiate, credeam ca a aparut pe piata intr-o zi de post sau asa ceva. Cand colo, ajung la materialul de care va spuneam. Aici, meniul e bine asortat: „In lichidul seminal se gaseste apa, fructoza, acid ascorbic (vitamina C), acid citric, enzime, proteine etc. Oricum, gustul acesteia este influentat de ceea ce barbatul a mancat in ziua respectiva. Ca sa pacalesti gustul spermei, incearca sa mesteci o bomboana mentolata inainte de a-i face sex oral“.
Trec peste dezacordul cu „se gaseste ele“ (apa, fructoza etc), acum ne oprim asupra exponatei cu gustul si cu indicatia de a clefai o bomboana inainte de sex oral. Traditia asta va declansa o psihoza in randul maselor, de cate ori vom plescai o bomboana mentolata in prezenta unui tip, el va tresari excitat, va topai frenetic precum cateaua lui Pavlov, fiindca asta va fi deja reflex conditionat, potrivit astora de la Cosmo. Poanta e ca uneori chiar mananci ceva mentolat ca sa scapi de gustul de cafea din falcute, dar cand barbatul caruia ii inseli asteptarile fara mila se va prinde ca menta nu era pentru extazul lui, ci crantani ca o vaca egoista, degeaba, va fi prea tarziu sa-ti mai ceri scuze pentru aceasta nervoasa neplacere.

Asfixiere mecanica fina
Revista Unica ma hipnotizeaza cu un editorial de geniu: „Moda este, prin urmare, la moda de multa vreme“, scrie doamna redactor-sef Raluca Hagiu. Da, mi-a spus bunica-mea ca si pe vremea ei se purta moda si, culmea, si ma-sa mare avea ceva moda in casa, deci sapaturile arheologice ar putea scoate la iveala fosile de fashioniste si la Sarmisegetuza.
Bataia de campi se muta intr-o pagina mai ferita, ca sa-si vada de treaba: „Orice scoala de moda ai alege insa, nu uita ca in arta trebuie sa fii cel mai bun“ (spre deosebire de medicina, unde poti sa fii si mai prost, nu?). Mai departe: „Nu poti sa fii un designer mediu sau un violonist mediu“ (ei, nu, pot sa va demonstrez oricand ca asemenea exemplare exista, dar nu voi face asta fara un pariu prealabil, ca sa ne fie adrenalina binecuvantata).
„Invata sa te vinzi!“, striga Unica la tine, ce naiba, doar n-o sa te oferi in rate fara dobanda! Pe urma, detaliaza aberant: „Fii o actrita perfecta!“, iar cu doi centimetri mai sus, imperativul era „admira-l cu sinceritate“. Hotarati-va, fiindca de la cabotinismul aducator de foloase si pana la sinceritatea deplina exista multe faze malaiete.
„Scrie harta lumii pe corpul tau“, propune aceeasi revista, in cel mai prostanac mod, si din punct de vedere lexical, si psihiatric. Ti-as sugera ca, daca tatuezi planiglobul, sa nu optezi pentru harta fizica, deseneaz-op-aia politica, fiindca are mai putine linii si te chiraie astia mai putin, scapi mai usor.
La rubrica de moda, Unica sustine ceva aiuritor: „Negrul a fost bun prieten cu pielea“. Suna destul de insalubru, dar ma rog.
Siiiii, ati ghicit! Nicio Unica fara traditionalul „germenideporumbaretotiaciziigrasinesaturati“, extraordinar, nu exista absolut nicio editie din aceasta revista in care sa nu gasiti si cel putin un guguloi de cuvinte, iac-asa. Eu cred ca la paginatie le turtesc dintr-o parte intr-alta si, oricum ar da-o, tot li se busculeaza pe undeva! Fantastic! Deja punem pariuri in redactie, eu de exemplu pun ramasag de-acum ca si luna viitoare gasim un salam din asta de biscuiti in textele lor!
Dar de ce sa pierdem vremea cu matasici din astea, cand avem in Unica un snop de foi (intotdeauna sigilate, sa nu le vada pudibonzii), unde e un dezmat inexprimabil, impanat cu aberatii care umilesc orice betie si mahmureala din Cosmo?
Povestea de azi, dragii mosului, se cheama „Cui nu-i place sexul oral?“, iar scenele din acest calup sunt de-o gingasie memorabila: „Daca ti se pare ca ai gura prea mica, poti incerca ceea ce in limbaj de specialitate se cheama «deep throat» – cu alte cuvinte, nu e obligatoriu sa ti se taie respiratia daca inghiti un penis“. Bine, acuma depinde cum il inghiti, ca daca-ti intra pe partea cealalta, cum spune lumea – adica in trahee – s-ar putea sa avem o problema. Dar daca inghiti cu atentie, chiar, de ce naiba sa-ti pierzi respiratia, ca doar inghiti atatia dumicati toata ziua si nu mai mori!
Stati, nu va sufocati inca de ras, ca partea antologica abia de-acum vine: „O placere ce face sa se dilate la maximum gatul odata cu vaginul“ (?!!). Intrebare: cand naste o femeie si are dilatatia de 10 cm, i se ingroasa si gatul? Cu alte cuvinte, in timp ce nasti, poti sa inghiti de viu un iepure intreg, nemestecat, daca vrei. Mai, puteam sa jur ca la varsta mea stiam mai multe despre dilatatia vaginului – si mai ales a gatului…
Subtitlul „Bijuteriile reginei“ (ce gretos!) prefateaza o tampenie sinistra: „Testiculele nu sunt acolo degeaba“. Hai, ma, serios?! Bineinteles ca nu-s acolo degeaba, sunt acolo fiindca altfel ti se subtie vocea, faci burta si iti cresc sani. Aaaa, stai ca Unica explica altfel rolul testiculelor: „Vor si ele sa fie alintate si rasfatate (…); dupa gemetele pe care le vei auzi, vei sti ca esti pe drumul cel bun“. Nu neaparat, fiindca gemete vei auzi si daca-l musti din greseala (sau de proasta ce esti), si crede-ma, asta nu inseamna ca esti pe drumul cel bun!

Eu, pe mine, ma papuc
Revista Elle debuteaza cu un editorial ciugulit cu maiestrie de Roxana Voloseniuc, sefa publicatiei. Printre alte miresme de toamna din aceasta opera, semnalam: „Imi amintesc cat de greu ne era la inceput sa mentionam termenul «tendinte». Cuvintele «tendinte» si «tendinte in Romania» echivalau cu legatura dintre «scaun» si «scaun electric»“. Si ati uitat sa mentionati legatura dintre scaunul electric si scaunul in sens clinic, stiti, cand intreaba nenea doctorul „Cum stati cu scaunul?“, iar voi raspundeti: „Daca nu ma dau prea pe spate, sa cad cu el, stau destul de bine, ca e din asta ergonomic!“.
Elle este innobilata de un editorial focos de-al lui Alex. Leo Serban, care mi s-a parut a fi framantat sub influenta unor substante necunoscute. Creatia domniei-sale se numeste „Oda slapului“. Decupam: „Slapul nu este un accesoriu al Verii, este insasi Vara (…). Asta insemnand nu doar ca se poarta pe talpa piciorului descult  si ca se poarta de aproape toata lumea – de la mic la mare, la soare si-n (aproape) orice imprejurare (exclus nuntile si inmormantarile) – ci ca se poarta: el, pe sine, se“. Ei, daca ati terminat toate subiectele si ati ajuns la poemul papucilor de cauciuc, atunci trag nadejde ca in curand se mai aeriseste piata glossy si mai tesalam si rubrica de fata, ramane doar elita in distributie. Nu incetez sa ma las fascinata de usurinta cu care se oua unii editoriale marcante, unde dicteul automat bate darabana la un mod aproape patologic (in care „aproape“ e un semn de clementa din partea mea, ca e vineri si ma grabesc sa plec si eu acasa).

Perversiuni socante: sexul normal
Rar mi-a fost dat sa vad o revista mai plictisitoare decat The One! Poate doar Avantaje, dar ma rog… Oricum, a fost epuizanta rasfoirea, adica dupa ce-am vazut, siderata, titlul „Colesterolul, prieten sau dusman“ si apoi am dat de „Un actor discret“, „Frumoasa sau desteapta“ si alte lemnarii similare, am inchis lucioasa hartoaga, fiindca mi-a fost clar ca n-am ce astepta.
Editorialul Andreei Esca e un pomelnic (la fel de plictisitor) despre cei una suta veri de-ai ei, despre intalnirea cu ei si despre tot felul de neamuri care pesemne ca s-au tot bosumflat pana acum ca nu le-a scris numele prin texte si, iaca, a venit vremea sa le faca pe plac. Sau doamnei Esca-Eram ii e lene, pur si simplu, sa le scrie cate-un e-mail, asa ca-i pomeneste la gramada, in pretiosu-i material.
Si nu incetez sa-mi fac cruce, redactorii-sefi de la multe reviste au cele mai anoste materiale din publicatie, desi sunt platiti regeste. Numai biata Cristina Bazavan mai munceste si altceva in afara de editorial, adica sa fim sinceri, scrie ea prostii cu duiumul, mititica, dar macar cantitativ sta mai onorabil decat omoloagele insipide din tarlaua concurenta.
Uite, de exemplu, am traversat exasperata editorialul Dianei Tofan, sefa revistei Glamour, si m-am crucit cand am vazut ce piesa de tabla rece a efectuat. Un material foarte lemnos si tehnic, fara niciun zvacnet de emotie. O dare de seama care nu este egalata, ca talent chinuitor, decat de gogomania intitulata „9 lucruri bizare pe care el si-ar dori (in secret) sa le incerce in pat“. Voi ce intelegeti prin „bizar“, fratilor? In fine, nu trebuie neaparat sa-mi raspundeti, va spun eu ce inteleg astia de la Glamour: „Lenjeria intima sofisticata“ sau „Sa facem sex pe indelete“ sau „Sex relaxat si fara obligatii, ca in vacanta“. Bun, ce-i bizar in plictiseala asta? Pai pe langa Unica, unde avea fata aia gura prea mica (noroc ca i se dilata gatul direct proportional cu vaginul, vorba lor), la Glamour sexul e aproape binecuvantat de cler! Iar la capitolul nonconformisme, in mintea lor sta si sexul in toaleta trenului sau a avionului. Ha, ha! Buna dimineata! Eheeei, cand faceam noi sex in avion, voi va jucati cu tirajul in tarana!