Filmul SF “Razbunatorii/ The Avengers”, lungmetrajul cu cele mai mari incasari obtinute in weekendul de debut din istoria box office-ului nord-american, nu este pe gustul Pentagonului, care considera ca aceasta pelicula este incompatibila cu imaginea armatei americane.
Ministerul Apararii din Statele Unite imprumuta cu regularitate material militar productiilor de la Hollywood. Cu toate acestea, a refuzat sa colaboreze cu Marvel Studios, compania care a produs “The Avengers”, considerand ca aceasta pelicula este incompatibila cu imaginea armatei americane.
Se numeste Captain America, poarta un costum in culorile drapelului american si lupta pentru a salva Statele Unite de o invazie. Totusi, cel mai recent film in care apare acest personaj, “The Avengers”, a fost respins de Pentagon. Ministerul american al Apararii considera ca relatiile ierarhice dintre supereroii din acest film si autoritatile guvernamentale sunt mult prea ambigue. Din acest motiv, oficialii americani au refuzat sa colaboreze cu Marvel Studios pentru a le furniza echipamente militare, asa cum au facut-o pentru alte doua filme de actiune, “Battleship” si filmele din franciza “Transformers”.
Asa cum o stiu deja fanii acestui film sau ai romanelor de benzi desenate, “Razbunatorii” reprezinta un grup de barbati si femei cu puteri extraordinare, format de S.H.I.E.L.D., o organizatie internationala secreta (cel putin, la inceput) care lupta pentru mentinerea pacii. Tocmai aici apare problema: nu se stie exact cine dirijeaza aceasta organizatie. Prezentata implicit, fie ca un fel de super-CIA (deci la ordinul guvernului american), fie ca un brat armat al ONU (deci la ordinul unei adunari de sefi de state), organizatia S.H.I.E.L.D. pare sa asculte mai ales de directorul ei, Nick Fury – interpretat in film de actorul american Samuel L. Jackson -, un fost mercenar care actioneaza adeseori dupa cum vrea el.
Tocmai aceasta insubordonare, erijata in exemplu (Fury refuza in mod deschis sa urmeze ordinele superiorilor si salveaza astfel milioane de vieti), si aceasta lipsa de fidelitate a super-eroilor (nici ei nu ezita sa isi urmeze instinctele, in ciuda directivelor primite) displace Pentagonului. “Nu putem sa impacam caracterul fictiv al acestei organizatii internationale si locul nostru in aceasta”, a explicat Phil Strub, oficialul american care asigura legatura dintre Hollywood si ministerul Apararii. “In fata cui raspunde S.H.I.E.L.D.? Noi (fortele armate americane, n.r.) lucram pentru S.H.I.E.L.D.? Ne-am lovit de acest obstacol si am decis ca nu putem face nimic in aceasta privinta”, a adaugat Strub.
In afara de cateva camioane, toate echipamentele militare care apar in “The Avengers” (avioane de vanatoare F-22 Raptors, de exemplu) au fost create cu ajutorul tehnologiei digitale, din cauza lipsei de cooperare cu armata. De obicei, armata americana imprumuta cu amabilitate (sau inchiriaza la preturi mici) aparatele sale pentru filmari, fapt care permite studiourilor sa evite sa cheltuiasca sume importante pe efecte speciale. Asa au stat lucrurile pentru seria “Transformers” regizata de Michael Bay sau si mai recent pentru filmul “Battleship”, care prezinta fortele militare din marina americana – secretarul de stat pentru Marina, Ray Mabus a avut chiar o aparitie episodica in film. Colaborarea Hollywoodului cu Pentagonul merge uneori chiar mai departe de atat: in mai 2011, imaginile din “X-Men: Cei Dintai” au fost utilizate pentru a promova angajarile in armata americana. Spoturile publicitare folosite ii invitau astfel pe potentialii recruti sa devina super-eroi in lumea reala.
In schimbul ajutorului oferit, ministerul Apararii considera in mod logic ca producatorii filmului sa acorde o imagine pozitiva a fortelor armate americane. Intr-un interviu acordat in 1994 revistei Variety, Phil Strub definea astfel criteriile potrivit carora Pentagonul va alege sa sprijine sau sa nu sprijine un anumit film: “In ce fel poate productia care ne este propusa sa fie benefica pentru armata? Poate ea sa ajute procesul de recrutare? Este ea in concordanta cu politica actuala?”.
Super-eroii din “The Avengers” nu au raspuns acestui imperativ, dovedind, probabil, ca nu sunt acele modelele docile de patriotism american cu care sunt asociati adeseori ceilalti super-eroi. Cazul organizatiei S.H.I.E.L.D., care a contrariat Pentagonul, reprezinta de fapt una dintre marile teme de reflectie propuse de Marvel. Prin intermediul ei sunt puse sub semnul intrebarii problematicile binecunoscute ale puterii si democratiei: trebuie oare securitatea sa primeze in fata libertatii? Un soldat trebuie sa respecte intotdeauna ordinele? Ce inseamna patriotismul?.
In volumele de benzi desenate (in special in “Civil War”) – si poate, in curand in filme -, membrii din echipa “Razbunatorilor” gasesc raspunsuri diferite la aceste intrebari. Unii, cu Iron Man in frunte, considera ca trebuie sa se supuna unei autoritati guvernamentale, mergand pana intr-acolo incat se lasa analizati si apoi inscrisi ca agenti speciali pentru a servi mai bine patria. Altii, precum Captain America, refuza acest sistem care i-ar aduce la bunul plac al politicienilor si refuza orice alta forma de fidelitate in afara de aceea pentru omenire. Cu totii au dreptate, cu totii sunt super-eroi. Este dificil in aceste conditii sa separi binele de rau.
In final, ceea ce reproseaza Pentagonul producatorilor filmului “The Avengers” este faptul ca pelicula nu desemneaza in mod clar inamicul (extraterestri care invadeaza orasul New York sunt ei oare mai rai decat guvernantii care vor sa lanseze bomba atomica asupra orasului pentru ca invazia sa nu se propage?). Potrivit editorilor site-ului lefigaro.fr., Pentagonul reproseaza de fapt producatorilor de la Marvel Studios ca au creat un blockbuster prea inteligent.
