Monica Columbeanu – Woman in Love

In anul 2008, in atmosfera domeniului Columbeanu de la Izvorani, am invitat-o pe Monica sa pozeze pentru Tango, luandu-si in primire rolul cu care era deja obisnuita: acela de printesa slujita cu devotament. Astazi, demersul nostru, privit retroactiv, a capatat un aer trist. Iar raspunsurile ei, date la intrebarile Roxanei Iliescu, au sunet cand cinic, cand zadarnic.

Copilaria

Eram o fata normala, la locul ei, dar care avea un mare complex. Acela de a fi prea slaba. Desi mi-ar fi placut sa ma imbrac elegant, nu indrazneam sa-mi pun fusta ca sa nu rada lumea de „betele mele”. Asa ca mai mereu purtam trening, pantaloni largi… Abia prin clasa a X-a am inceput sa inteleg, din spusele si admiratia altora, ca e mult mai bine sa fii slaba decat grasa.
 
Surorile mele

Tin minte ca mama ne imbraca pe toate trei la fel. Si lumea ne intreba daca suntem triplete, desi intre noi era o evidenta diferenta de varsta. Alina, cea mai mare, era intr-un fel mamica noastra, avea grija de noi, tot timpul. Ramona, mezina, era micutul baietoi, se urca pe toate gardurile, in toti copacii si facea toate nazdravaniile. Iar eu, spun ele, am fost mereu rasfatata casei, eram tratata ca o printesa. Nu stiu de ce. Eram si mai comoda, dar stiu ca ma bucuram de atentia tuturor. Oricum, eram constiente de atunci ce noroc extraordinar aveam, sa fim trei surori, sa avem in permanenta cu cine sa ne jucam, cui sa ne confesam, sa ne plangem de nedreptatile facute de parinti. Si acum suntem foarte apropiate.

Scoala 

Imi placea sa invat, dar nu eram o tocilara. Imi placea foarte mult gramatica, ca si acum, de altfel. Si sunt siderata sa aud la diverse emisiuni persoane importante care fac greseli gramaticale de proportii.

Independenta

In liceu aveam o idee fixa. Sa-mi iau cat mai repede carnetul de conducere. Mi se parea ca a avea carnet reprezinta maximum de independenta. Sa te poti duce unde vrei fara sa rogi pe nimeni sa te duca acolo. Nu-mi puneam problema masinii pe care urma sa o conduc, pentru ca mi se parea firesc ca firma pentru care ar fi urmat sa lucrez sa-mi puna la dispozitie un automobil.

Cariera de model

De pe la 12, 13 ani ma tot intreba lumea, chiar pe strada, daca nu vreau sa devin manechin. Am inceput dupa 14 ani insa, cu job-uri de hostess. Erau mult mai bine platite decat prezentarile de moda. Agentia Transilvania Fashion, prin Monica Miko, directorul agentiei, m-a remarcat la un concert. Si s-au dovedit a fi cei mai seriosi. Chiar zilele trecute am prelungit contractul cu ei. Desi acum avem si altfel de relatii. De familie. Matei si Monica Miko sunt nasii nostri de cununie.

Fostele iubiri ale lui Irinel

Eram deja casatorita cu el cand mi-am amintit unde l-am vazut prima oara. Intr-o revista, intr-un articol despre burlaci bogati si cuceririle lor. Tin minte ca, dintre toti, pe el l-am remarcat si am spus ca arata cel mai bine. Dar n-am facut legatura dintre poza si el atunci cand l-am cunoscut. Abia dupa aceea am aflat despre toate istoriile lui. Ne-am povestit reciproc tot trecutul. Ne-am marturisit ca niciunul dintre noi nu credea in casnicie sau in iubire de lunga durata. Chiar nu credeam nici eu, casatoria mi se parea o institutie extrem de plictisitoare. Imi spusese ca din cauza aceasta nu a fost fidel niciodata in viata lui. Nu m-a deranjat, pentru ca, foarte curand, am simtit amandoi ca intre noi e ceva mai mult. Ma cunosteam foarte bine si stiam ca am foarte multe de oferit, asa incat sa nu aiba nevoie de alte relatii. Si nu ma refer aici la lucruri carnale. Acestea le putea avea de la oricine. Dar nu mi-am pus problema cum sa-l cuceresc. Totul a evoluat firesc. Nu m-a deranjat sa port hainele cumparate pentru Blanche. E-adevarat ca pantalonii ei nu-mi veneau. Imi erau scurti si largi… Cat despre Anna Lesko, nu inteleg de ce se spune ca Iri i-ar da bani. De ce ar plati cineva o femeie care apartine altora?

Casnicia

Parerea noastra despre casatorie s-a schimbat radical in scurt timp. Dupa o luna de relatie deja nu mai suportam sa stam separati mult timp. Si am inteles amandoi ca traim ceva deosebit. La patru luni de cand eram impreuna m-a cerut in casatorie si mi-a spus ca pentru prima oara in viata lui isi doreste sa aiba un copil cu cineva. Si eu visasem mereu sa am copii de foarte tanara, dar doar cu cineva pe care sa-l iubesc cu adevarat. Stiu ca am fost norocoasa sa-l gasesc atat de repede. Iri a asteptat pana la 50 de ani… 

Reality show

Sunt deja doi ani de cand realizez emisiunea pe B1TV. A fost primul show de acest gen din  Romania. Initial, mi-a fost teama ca vom fi falsi in fata camerelor, poate chiar am fost retinuti, nu ne purtam 100% natural, dar dupa o saptamana ne-am obisnuit. Propunerea venita de la Bobby Paunescu a fost sa permitem camerelor de luat vederi sa surprinda cele mai importante si reprezentative momente din viata noastra, dar si zile cat se poate de normale, tocmai pentru a arata publicului ce fel de viata ducem, cum am inceput sa ne construim o familie, ce probleme avem si cum le rezolvam, ca izvorul bunastarii nu poate fi decat munca si ca sursa fericirii nu poate fi decat dragostea. Noi am crezut ca emisiunea va clarifica lucrurile false aparute in presa, dar, chiar de la inceput, a generat numeroase comentarii, de la oamenii normali, de pe strada sau de pe internet, pana la ziare si televiziuni. Datorita acestui show insa, marea majoritate a oamenilor ne-a inteles, chiar daca la inceput au fost suspiciosi. Era normal sa fie asa, pana si familia mea a fost suspicioasa. Cum sa crezi ca o pustoaica de 19 ani poate iubi sincer un barbat cu 30 de ani mai in varsta, cu atat mai putin ca Irinel Columbeanu s-ar putea candva aseza la casa lui cu o femeie atat de tanara? Avusese multe relatii temporare cu mari diferente de varsta, dar niciodata nu mersese mai departe. Dar dupa casatorie, ne oprea lumea pe strada sa ne felicite si pentru nunta si pentru copil. A fost emotionant, mai ales ca in perioada aceea presa era ocupata cu scandaluri legate de mine si de trecutul meu. Oricum, emisiunea m-a ajutat si in cariera de model. Cele mai multe oferte pentru prezentarile din Romania le primesc datorita faptului ca lumea ma vede foarte des pe sticla. Sa fim seriosi, exista fete mult mai frumoase ca mine, dar eu sunt mult mai cunoscuta…

Despre bogatie

Mi-a ramas in minte o maxima a lui Schopenhauer: „Bogatia seamana cu apa de mare: cu cat bei mai multa, cu atat devii mai insetat.” Nu prea se aplica in cazul meu. Eu sunt mai degraba fericita acasa, cu familia mea, decat in strainatate, cazata la cel mai de lux hotel existent. Cred ca nu conteaza cat ai, ci cu cine imparti. Bogatia este relativa: pentru unii faptul ca altii isi permit un avion privat e maxima dovada de avutie, dar poate ca cei care-si permit acel avion ii considera pe cei care sunt inconjurati „doar” de familia lor numeroasa si fericita cei mai norocosi si impliniti oameni de pe pamant.

Casa de la Izvorani

Este cea mai frumoasa casa din cate am vazut pana acum. Niciuna nu a avut acelasi impact pe care l-a avut casa lui Iri asupra mea. Nu sunt subiectiva! Casa emana un aer princiar si are o arhitectura deosebita, care te poarta cu gandul la castelele din povestile copilariei. Pentru cei care nu inteleg de ce spun „casa lui Iri”, as vrea sa inteleaga ca eu consider acea casa „my home”, dar nicidecum „my house”. Pentru ca nu am contribuit cu nimic la constructia ei. Dar nici nu ma deranjeaza ca a fost facuta „intr-o alta epoca”. El nu era casatorit, asa ca e a lui 100% si asa va ramane mereu.

Sarcina

Sarcina cu Irina a fost destul de usoara in comparatie cu ce am auzit ca ti se poate intampla. Cel mai greu de suportat au fost arsurile pe care le aveam in fiecare zi, in special seara. Eram fericita sa le domolesc cu Rennie, dar mai fericita eram ca Irina era bine si ca nu trebuia sa sufere ea in vreun fel. Nasterea a fost mult mai usoara decat ma asteptam. Atat de usoara, incat imediat ce mi-a fost pus copilul in brate, eu si Iri ne-am spus aproape in acelasi timp ca mai vrem unul. Nu a fost sa fie si voia lui Dumnezeu. Timpul a trecut, iar acum am mai amanat acest pas pe mai tarziu si, desi regret ca nu am ramas imediat insarcinata, ma consoleaza gandul ca am nascut primul copil mai repede decat au facut-o alte femei.
Un alt aspect a fost legat de kilogramele in plus. Stiu ca multa lume crede ca nu m-am ingrasat deloc, dar eu sunt singura care stie cat m-am luptat dupa nastere cu niste perechi de blugi care pur si simplu se incapatanau sa nu intre pe mine. Atunci mi-am dat seama ca eu chiar acumulasem ceva kilograme. In timpul sarcinii nu ma cantaream de teama sa nu intru in panica sau in depresie. Iri s-a purtat cu mine exceptional, dar asa se poarta el mereu cu mine. Ar fi fost umilitor sa ma trateze bine doar cat ii purtam copilul in pantec. De altfel, el imi repeta mereu ca Irina este doar expresia dragostei noastre, ca isi adora fetita, dar ca tot eu sunt pe primul loc in inima lui, pentru ca fara mine el nu si-ar fi dorit niciodata un copil.

 Irina

Irina este de departe cea mai mare realizare a mea. Este medicamentul meu pentru toate problemele. Stiu ca merita sa merg mai departe in cariera pentru ca ea sa fie mandra de mine. Sa nu fiu doar o femeie casnica, depresiva, care e total dependenta de barbatul ei. Sa stau departe de fetita mea in timpul deplasarilor in strainatate e o mare pierdere, dar, din pacate, uneori, nu le poti avea pe toate in acelasi timp. Imi pare rau ca nu pot sa-i ofer deocamdata bucuria de a avea un fratior sau o surioara, dar stiu ca ma va intelege cand va fi un pic mai mare. Imi voi aminti intotdeauna clipa cand am tinut-o pentru prima oara in brate. Citisem foarte multe carti despre nastere si eram pregatita spiritual sa vad un copil nu roz si frumos cum arata in filme, ci acoperit de acea pelicula de grasime, vernix, usor deformat de efortul travaliului, poate chiar sa nu ia nota 10, chiar daca e perfect sanatos. Dar Irina a fost un copil superb din prima clipa si ulterior super cuminte. Ii multumesc lui Dumnezeu in fiecare zi pentru copilul meu perfect.

Scandalurile din presa

De cand am devenit persoana publica, am trecut prin multe. Cel mai mult ma frapeaza cum pot sa-si dea atatea persoane cu parerea despre mine, cand ele nici nu ma cunosc si nu stiu ce am eu in suflet. Am inceput sa invat sa fiu mai precauta, sa analizez fiecare persoana care vrea sa intre in contact cu mine. Mi-am cam pierdut increderea in oameni. E pretul pe care l-am avut de platit. Am invatat ca cel mai sigur este sa tin aproape de familie, de vechii prieteni din copilarie. Ei mi-au fost alaturi si cand eram o fata oarecare, si acum, cand destinul m-a  asezat intr-o lume total diferita. Ultimul scandal de presa m-a deranjat cel mai mult, pentru ca a implicat si familia mea, care nu are nicio vina.

Viitorul

Am planuri indraznete. Nu ma mai multumeste de mult ceea ce fac in Romania. Mai ales ca aici orice as face se considera ca este datorita lui Irinel. Anul acesta voi fi in continuare prinsa in diferite activitati atat in tara, cat si in strainatate. Impreuna cu managerul meu, dl. Dr. Matei Miko, suntem in discutii cu cativa ofertanti. Ramane de vazut ce se va concretiza. Exista in plan si o agentie de manechine condusa de mine.

Socrii mei

Sunt oameni foarte culti de la care am invatat multe lucruri. M-au tratat bine din prima clipa si m-au adoptat ca pe o fiica a lor. Socrul meu este cel cu care ma sfatuiam dupa fiecare emisiune. El este cel care ne-a recomandat sa vorbim foarte corect, chiar si in casa. Ma refer la folosirea pronumelor „acesta“, „acela“ in loc de uzitatele „ala“, „aia“, „asta“. Tot de la socrul meu am primit cadou un ceas de mana Omega vechi din 1962, editie speciala cu ocazia lansarii in spatiu a primului cosmonaut, Iuri Gagarin, pe care il port mai mereu si imi este foarte drag. Imi place ca amandoi sunt foarte atenti cu noi. De exemplu, ne suna in fiecare zi de 17 la ora 19:53 (data si ora la care s-a nascut Irina) sa ii ureze „La multi ani”. Mi se pare un gest foarte frumos. Sunt niste bunici extraordinari. Irina ii iubeste foarte mult. De altfel, Irina e norocoasa din acest punct de vedere, pentru ca are parte si de toata atentia bunicii materne, adica mama mea,
care s-a oferit sa aiba grija de ea non-stop, mult mai bine decat un baby sitter.

Diferentele de varsta

Imi place sa fiu inconjurata de persoane cu o experienta de viata mai bogata decat a mea. Sunt mai intelepte. Aceasta virtute se capata in timp. Nu poti avea pretentia de la o persoana de 20 sau 30 de ani sa aiba acelasi bagaj de cunostinte ca cel al unei persoane de 60. Sunt avantajata de faptul ca am un sot mai in varsta decat mine pentru simplul fapt ca acum nu mai este curios sa afle ce gust au anumite… feluri de mancare, pentru ca a avut ocazia sa le deguste poate inainte sa ma nasc eu.

Ce cred acum despre Iri

Este omul caruia ii datorez ceea ce sunt si din punct de vedere profesional. Este omul care a crezut in mine si mi-a dat o sansa sa demonstrez ca pot mai mult. Nu m-a luat ca pe un simplu bibelou de colectie. Ii multumesc ca nu este un sot absurd sau gelos si ca ma lasa sa-mi vad in continuare de cariera. Pe de alta parte, si eu am totala incredere in el. Cunosc multe cupluri in care partenerul nu isi lasa consoarta sa evolueze din punct de vedere profesional, probabil din teama de a nu o pierde. Dar oare ei chiar nu se gandesc ca doar oferindu-le toate variantele din lume isi pot da seama daca ele ii iubesc cu adevarat sau daca au alte interese?