Stavăr, filfizon de marcă,
Se trezise singur leoarcă.
Mult prea des, în viaţa-i scurtă,
Se îndrăgostise turtă
Ba de-o Lină, ba de-o Miţă,
Până-ncărunţise criţă.
Sigur, o făcuse fiartă.
Geaba protesta la toartă
Cum că nu e el acela
Care se îmbată lela,
Rătăcind pe pajişte,
Cu bocancii vraişte.
Nu că era bun de ocnă,
Dar se îngâmfase bocnă.
Şi-astfel, toată viaţa lui,
S-a manifestat hai-hui.
Geaba, Stavăr! Gata, fete!
Azi eşti singur ciuciulete.
(Nina Cassian- O mie de poeme, pag.488, din Jocuri de vacanță, 1983)
Categorii:
Cea mai frumoasa poezie
