fbpx

Gheorghe Zamfir: Am implinit 70 de ani de viata si 55 de cariera, dar pe mine nu ma sarbatoreste nimeni

de

Este regele neintrecut al naiului, pe intreg Pamantul. Albumele sale s-au vandut in peste 120 de milioane de exemplare, iar distinctiile primite sunt de ordinul sutelor, caci nu exista continent unde Gheorghe Zamfir sa nu-si fi cucerit publicul prin muzica sa absolut divina. Cu toate astea, in ultimii ani, de cand se afla in Romania, maestrul a adunat mai multe tristeti decat discuri de platina si marturiseste, intr-un interviu de o sinceritate emotionanta, ca se simte exclus din tara sa.

Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Marea Dragoste / Tango: Ultimele dati cand v-am sunat, erati plecat la Barcelona, apoi la Timisoara… Unde mai cantati si de ce nu se prea aude despre asta in presa? Gheorghe Zamfir: De cand am venit din exil, exista un blocaj aici, in tara. Marcat de politicieni si de alte organizatii – cred eu, sunt convins – organizatii oculte care raman in spate si influenteaza politicienii sa nu fiu transmis, sa nu mi se dea importanta, sa nu fiu scos la vedere… Cam asta este lucrarea care se produce impotriva mea, de vreo 40 de ani incoace.

Marea Dragoste / Tango: Dar pe cine deranjati dumneavoastra?

Gheorghe Zamfir: Cred ca evreii imi poarta sambetele, cam de prin epoca anilor ’70, ’75. Asta e parerea mea. N-am vrut multa vreme s-o declar, lumea ma acuza ca inventez conspiratii, dar mi-a ajuns si mie cutitul la os. In 2007, s-a incheiat o campanie facuta de institutul de cercetari academice din Malmo, din Suedia, care acorda si premiile Nobel. Timp de 20 de ani, incepand din 1987, s-au facut cercetari in diferite domenii, in sculptura, pictura, film, arhitectura, fizica, matematica… Iar 2007 a fost anul muzicii. Sondajul s-a facut prin calculator, iar in decembrie 2007, s-a ajuns la finalul testului. Am iesit pe locul intai, ca cel mai cunoscut si iubit artist contemporan de muzica clasica. Eu am cantat si cant in continuare muzica clasica, pe scene mari ale lumii, in catedrale si in alte locatii speciale. Am colindat pe toata planeta si am cantat in locuri unde multi artisti nici nu indraznesc sa viseze sa puna piciorul. Iar asta nu le convine multora… Ca o dovada, rezultatele acelui sondaj nu mai exista acum pe internet, au fost sterse, ca nu cumva sa se afle, sa nu se faca mare valva pe tema ca un roman care canta cu naiul a surclasat atatia alti artisti.

Marea Dragoste / Tango: Dar aveti in continuare spectacole, reusiti sa va faceti meseria, nu?

Gheorghe Zamfir: Asta e cu totul altceva, sigur ca e important ca imi fac meseria, insa nu asa cum doresc. Problema e ca suntem intr-o perioada plina de semne de intrebare… Eu, cu tot ce am facut si as putea face, pe plan mondial, ar trebui sa am absolut toate usile deschise!

Marea Dragoste / Tango: Si nu le aveti, totusi?

Gheorghe Zamfir: Nu, toate sunt inchise de vreo 20 de ani. Eu n-am mai cantat in tari in care influenta evreiasca e puternica, cum ar fi Germania, Romania, Ungaria. Eu am cantat mult in Turcia, de exemplu. Am avut succes mare acolo, publicul a fost extraordinar de receptiv, m-am simtit foarte iubit si apreciat. Pana la urma, am cantat si in Israel, desi au fost ceva probleme, la un moment dat.

Marea Dragoste / Tango: Dar problemele astea se leaga de acele declaratii anti-semite pe care le-ati facut cu multi ani in urma si care au starnit furia lor?

Gheorghe Zamfir: Da, de asta se leaga. Dar n-a fost nici o declaratie anti-semita, a fost o declaratie pe care am facut-o la modul cinstit, incercand sa ma apar, pentru ca simteam ca fusesem eu ranit, inainte. Nu am atacat asa, gratuit, pe nimeni. In fine, asta e poveste veche… Acum, va dati seama, multa lume a avut o problema ca un om care venea dintr-un oras necunoscut, dintr-o Romanie aflata intr-un colaps economic, politic, religios, a ajuns o asemenea putere artistica. Iar azi, e simplu de ce nu sunt mediatizat: nu vedeti ce-i inteleviziunea de azi? Pornografie, gag-uri, galagie, bancuri, sex si distractie cat cuprinde. Se rade intruna, ca si cum am fi cel mai fericit popor de pe Terra! In 99 % din productiile TV – cu ecxeptii fericite – se rade in prostie, pana cand nu se mai poate. De parca poporul asta ar trai intr-o opulenta, intr-o bogatie infinita, materiala si spirituala! Si in realitate, e o tragedie de toata jalea.

Ma uit ce isterie de creeaza la noi cand vine cate o trupa, Bon Jovi, de exemplu. Sau cand vine Sting. “Artisti planetari”, asa se vorbeste despre ei. Toti sunt planetari – nu zic ca nu sunt-, umplu salile pe aici, iar artisti care au dus vocea Romaniei pe toate continentele, care au contribuit la evolutia spirituala a tarii, sunt trecuti in umbra, nu se spune nimic despre ei.

In Franta am primit discuri de aur, am fost iubit, apreciat, erau albumele mele peste tot. In Germania, la fel, in Austria, intr-o multime de tari… In Viena, pe strada pietonala daca mergeai, toate magazinele de muzica aveau albumele mele in vitrina, era o nebunie! In Germania, la un moment dat, se crea atata tamtam de cate un concert de-al meu, ca veneau oameni si din alte tari sa ma vada. In America, nu mai spun, timp de 15 ani, am fost printre cei mai transmisi artisti, la CNN si la alte posturi, in restaurante, in lifturi, in magazine, peste tot se auzea muzica mea. Asta nu se mai spune! Am fost un tsunami muzical. Am fost adorat pe toate continentele, in Japonia m-a primit chiar imparateasa, care imi asculta melodiile si era indragostita de naiul meu, in Filipine, India, Australia, Noua Zeelanda, am cantat peste tot si peste tot am fost tratat cu mare admiratie, nu va puteti inchipui cata reclama se facea cand venea Zamfir intr-un oras sa cante! Si astazi…

Marea Dragoste / Tango: Dar faptul ca ati venit din Franta acasa a avut totusi si o parte buna?

Gheorghe Zamfir: Nu. In afara de faptul ca am reusit sa fiu langa poporul meu, pentru ca imi iubesc poporul si natia foarte mult. Si daca pot sa-l ajut sa reconstruiasca ceva, sunt mereu deschis. De altfel, asta a fost si este una dintre bucuriile venirii mele aici, faptul ca sunt in mijlocul poporului meu.

Marea Dragoste / Tango: Acum ce mai pregatiti, cand si unde putem sa va vedem cantand?

Gheorghe Zamfir: Deocamdata, mai am spectacole in strainatate. Am cantat de curand in Spania, am fost in Elvetia, unde m-au primit ca pe un rege. In Franta sunt interzis, in Germania sunt interzis tot de aceleasi forte oculte. Am fost in multe situatii cand mi s-au anulat concerte asa, din senin, fara sa mi se dea explicatii… In Romania, nu stiu cand si daca am sa cant oficial undeva. De curand, la National Arena, a fost invitat Marcel Pavel, ca si cum era Pavarotti. Nu au putut chema o orchestra de calitate, care sa cante, au chemat pe altii.

Marea Dragoste / Tango: Dar cu oamenii politici in ce fel de relatii sunteti? Ati incercat sa comunicati cu ei?

Gheorghe Zamfir: Am stat de vorba personal de trei ori cu Elena Udrea, am fost impreuna la Shanghai, cand s-a lansat brandul turistic. Mi-a promis ca ma sprijina sa infiintez o orchestra nationala de folclor. S-a declarat impresionata de muzica mea, mi-a spus ca da, maestre, o sa facem si-o sa dregem… Dar nu s-a rezolvat nimic, a ramas ca-n gara si uite, tot ca-n gara suntem si acum! Am vorbit, apoi, cu ministri ai culturii, inca de acum cativa ani am incercat. Cu Ion Caramitru, cu Razvan Theodorescu… De doua ori m-a primit Theodorescu, prima oara a fost revoltat cand i-am povestit despre ce ducem lipsa, a dat cu pumnul in masa, a inceput sa urle, mi-a insirat cafele, nu stia ce sa-mi mai puna pe masa… Si, dupa o saptamana, nu m-a mai primit in biroul sau ministerial, m-a tinut o ora si jumatate in asteptare, ca sa-mi spuna apoi secretara ca nu se mai poate sa ne intalnim, ca proiectele “raman in stand-by”. Acum, tu ce intelegi din “stand-by? Mie mi se pare gravisim, cand un om cu o cariera care e patrimoniu national vine la tine sa iti propuna ceva, tu sa ii spui ca il lasi in “stand-by”! Orchestra nationala de folclor era un proiect care aducea un beneficiu incomensurabil imaginii Romaniei, care este la pamant de atata vreme. Ei, acum e o liniste totala, si de la Guvern, si de la Basescu.

Marea Dragoste / Tango: Cu Traian Basescu ati discutat despre toate astea?

Gheorghe Zamfir: Pe Basescu l-am ajutat fara sa stiu, cantand in campania lui electorala. Am fost chemat la un spectacol care era, de fapt, parte din campania lui, dar eu habar n-am avut.

Marea Dragoste / Tango: Cum asa?

Gheorghe Zamfir: Uite asa, eu n-am stiut ca am cantat pentru Basescu acolo. In fine, a venit, ne-am imbratisat, am facut o poza, mi-a mai povestiti ce facea el cand era marinar… Iar eu am cantat pentru vreo 25.000 de oameni, atat de multi erau. Pai, din aia 25.000, poate ca vreo 10.000 au votat pentru ca am fost eu acolo, nu? Nu spun ca asa e, ca nu stiu, dar e posibil. Credeti ca am avut vreo multumire? Nici o scrisoare, nici un telefon, nimic. Sau Boc… ce sa mai spun de Boc? Cand s-a dus in China, i-a dus presedintelui un nai, naiul lui Gheorghe Zamfir, vezi Doamne, eram bun de simbol. Dar cand s-a intors inapoi, nu mi-a dat si mie un telefon, sa spuna: “Uite, maestre, am fost in China si i-am daruit presedintelui un nai, pentru ca tu ai dus naiul roman peste hotare”.

Marea Dragoste / Tango: Dar ce va framanta acum cel mai tare?

Gheorghe Zamfir: Ma doare enorm faptul ca nu avem o orchesta nationala de folclor si ca, de cand am venit inapoi in Romania, in ’97, am avut parte numai de ura si de injuraturi. Acum, la moda e Botgros, acum el e important. El a luat tot caimacul si a devenit un soi de posesor al intregului capital folcloric romanesc. Nu exista emisiune, festival, aniversare sa nu fie invitat Botgros. Uite, eu anul asta am facut 70 de ani de viata si 55 de ani de cariera. Crezi ca am primit vreun telefon de la vreo institutie, de la radio sau televiziune, sa organizam un eveniment? Nici vorba. In ultimii 10 ani, eu nu am fost chemat niciodata la un concert oficial. Dimpotriva, Iliescu m-a sters de pe lista Jocurilor Olimpice de la Beijing, am fost taiat de peste tot. Acum, de exemplu, Benone Sinulescu sarbatoreste 55 de ani de cariera, pe 7 noiembrie are spectacol la Sala Palatului. M-a sunat si mi-a zis: “Zamfi, ne cunoastem de cand eram tineri, aveai 25 de ani, eu aveam 27. Te rog mult sa vii la spectacolul meu, pentru ca esti cel mai mare artist pe care il stiu, te rog sa vii, sa fii langa mine!”. Si eu am implinit 70 de ani de viata, anul asta. Si tot 55 de ani implinesc si eu de cand sunt pe scena. Dar n-am parte de nici un spectacol, pe mine nu ma sarbatoreste nimeni.

Marea Dragoste / Tango: Vai, ma intristati ingrozitor, felul in care o spuneti…

Gheorghe Zamfir: Am lacrimi in ochi. Asta e situatia… Dar eu nu cer, sa stii, jur ca nu cer! Nu ma milogesc, ca dovada ca nu m-am dus sa ma rog de nimeni sa-mi faca mie una sau alta. Daca am cerut ceva, n-am cerut pentru mine. Dar e dureros sa vezi ca nimeni nu iti propune nimic, cand tu ai facut ceva remarcabil in viata ta artistica. Am sute de lucrari, am muncit, a fost multa truda in succesul meu, sa stii. Dar pe cine intereseaza? Opera mea nu se mai cunoaste, nu e mediatizata. Mi se pareaza absolut orice incercare. Sa-ti mai spun ceva: eu stau la 20 de minute de Targoviste. Acolo se face, in fiecare an, festivalul de romante Crizantema de Aur. O data n-am fost chemat! O singura data nu s-au gandit sa ma invite, macar in juriu sau nu stiu, sa spun si eu ceva, acolo, daca nu vroiau sa cant. Nu mai spun ca am o multime de romante, as fi avut si ce sa cant…Stii pe cine cheama ei acum, la Crizantema de Aur? Pe Loredana Groza si Ramona Badescu. Eu n-am nimic cu ele, dar ma doare ca nu s-au gandit niciodata sa ma cheme si pe mine.

Marea Dragoste / Tango: In conditiile astea, care sunt bucuriile dumneavoastra de zi cu zi? Ce va aduce multumire?

Gheorghe Zamfir: Am 24 de catei in curte, pe care i-am luat de pe strada jigariti, raniti, terminati, facuti terci, infometati…M-am luptat mult cu ei sa-i pun pe picioare. Ei sunt bucuria mea si le dau toata iubirea mea. Ei, creatia, credinta si speranta. Ma rog pentru toti oamenii pe care ii cunosc si pentru cei pe care nu-i cunosc, ma rog pentru poporul asta, am speranta si credinta ca se va face bine. Si am sa fac, pana la moarte, tot ce pot si tot ce stiu ca sa-l ajut.

ACEST MATERIAL ESTE PROPRIETATEA EXCLUSIVA A SITE-ULUI MAREA DRAGOSTE / www.revistatango.ro SI, CONFORM LEGII DREPTURILOR DE AUTOR, NU POATE FI PRELUAT, INTEGRAL SAU FRAGMENTAR, FARA ACORDUL SCRIS AL DETINATORILOR ACESTUI SITE.
contact mareadragoste@revistatango.ro
, alice@revistatango.ro

Corina Stoica

Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

 

Categorii:
Interviuri

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.