Demult, intr-o tinerete ale carei legi mi le amintesc aproape pe de-a-ntregul (mai putin legile iubirilor fara noima), m-am indragostit de un barbat care voia sa aiba pe masa, la fiecare gustare, cate-o feliuta de paine unsa cu zacusca.
Avea si alte extravagante culinare, care mai de care mai greu de indeplinit, dar eu, intr-un avant amoros eronat, in care eram convinsa ca daca am sa ma arat ochilor lui miopi drept gospodina harnica in stare sa-i cocoseze mesele cu bunatati dintre cele mai greu de preparat, o sa devin candidata ideala la postul de doamna S. ( ca-l chema Sandulescu, dar nu vreau sa-i dau numele intreg, ca sa-l protejez, ca s-o fi insurat cu alta intre timp).
Pe vremea aceea nu ma pricepeam deloc la gatit, iar o vreme ma gandisem ca pot corecta acest cusur printr-o minciuna la care sa le am drept complice pe prietenele mele, Roxana si Cristiana, care bucatareau nu de nevoie, ci din pasiune si cu mare pricepere. Cand una, cand cealalta, gateau pentru mine pe furis si-mi pasau tavi cu mancaruri pe care eu le asezam pe masa ca si cum atunci le-as fi scos din cuptor. Dar relatia mea tot cu noduri mergea… El nu se hotara deloc nici daca sa ma mai scoata o data in oras, iar acum, privind in urma, sunt aproape convinsa ca ganduri de intemeiat cine stie ce vesnicii alaturi de mine n-a avut niciodata. Si intr-o toamna in care el a plecat la Balcic cu alta candidata la statutul onorabil de doamna S., eu am pus dezastrul pe seama lipsei mele de implicare reala in povestea noastra si mi-am asumat intreaga vinovatie. Eu, cu minciunile mele hipercalorice il alungasem! Si intr-un ultim, suprem sacrificiu, m-am apucat sa fac singura zacusca si sa-l astept cu borcanele insirate dragastos de-a lungul raftului camarii.
N-am sa uit niciodata de cate ori m-am taiat ciopartind ardeii si cum am reusit sa ma ard la maini, trudind cu obida in numele unei cauze pierdute de dinainte sa aprind aragazul. Dar vreau sa uit felul in care m-a privit cand… CITESTE MAI DEPARTE pe SigurantaFinanciara.ro
