fbpx

Ritualul mesei – eleganță și cumpătare

de

Să mâncăm sănătos nu înseamnă doar să furnizăm organismului nostru cantitățile necesare de fruncte și legume proaspete, ci și să facem din mesele de zi cu zi un ritual atent organizat după toate regulile bunului gust, bunului simț și manierelor frumoase. Doamna doctor Mihaela Bilic ne învață cum să transformăm banalul gest de a lua masa dintr-o necesitate, într-un răsfăț.

text de Mihaela Bilic

Ce păcat că s-au desființat pensioanele de fete și școlile de bune maniere! Acolo se învăța temeinic cum se stă frumos la masă, cât de încet trebuie să mestecăm, care e porția corectă și cum anume trebuie organizat locul de servire a mesei. Cu timpul au dispărut respectul și importanța acordate acestui ritual și totul s-a transformat într-o înfulecare la nimereală, pentru satisfacerea impulsurilor de foame, și am uitat să mai respirăm, să-i privim sau să-i ascultăm pe cei din jurul nostru.

Acum mâncam la televizor, tolăniți pe canapea, la volan, în picioare în fața frigiderului, în timp ce lucrăm la computer, de cele mai multe ori singuri sau chiar pe ascuns. Am uitat ce înseamnă masa în familie, nu mai există niciun program comun care trebuie respectat, fiecare mănâncă la repezeală și fuge spre lucruri aparent mai importante: școală, serviciu, cumpărături, treburi administrative etc. Viața noastră este o goană continuă, iar mâncatul este de multe ori considerat o pierdere de vreme. Doar când mergem la restaurant constatăm cu surprindere că există un timp de așteptare între feluri, prezența într-un spațiu public ne impune un comportament alimentar civilizat, nu există posibilitatea să ne punem un supliment în farfurie și durata mesei este de 45 – 60 minute, în loc de 15 minute cât ar fi ținut acasă.

Prioritățile s-au schimbat și, din păcate, statul la masă s-a transformat dintr-un act social într-unul solitar. Proverbul conform căruia nu e important ce e pe masă, ci persoanele din jurul mesei și-a pierdut cu totul sensul pentru că, de cele mai multe ori, mâncăm singuri, indiferent ce.

Dincolo de satisfacerea unor nevoi fiziologice, actul alimentar trebuie să fie un moment de relaxare, de plăcere, de interacțiune cu cei din jurul nostru, de apropiere, un eveniment care se desfășoară într-un cadru adecvat și frumos organizat, la ore bine stabilite, după un ritual cunoscut de toată lumea și căruia i se acordă importanța cuvenită.

Din moși-strămoși știm că există trei mese principale (dimineața, la prânz și seara), obicei care nu a apărut întâmplător, ci este determinat de necesitatea organismului nostru de a fi “aprovizonat” cu energie la fiecare 5 – 6 ore. Este o nevoie fiziologică care trebuie respectată strict, nu este opțională, nu trebuie să depindă de găsirea sau nu a timpului necesar luării mesei. De 3 ori pe zi orice activitate profesională sau de altă natură trebuie să înceteze și prioritar să devină statul la masă. Iar când zic “stat”, asta înseamnă așezatul la modul propriu, în fund, pe scaun. Nu sunt permise nici un fel de surse de distragere a atenției, toate simțurile noastre (văz, miros, gust) trebuie sa fie concentrate asupra farfuriei. Singurul care poate “zburda” e auzul, dar în urechi să ne sune o muzică plăcută sau o discuție interesantă, nu certuri, atmosferă plină de nervi sau reproșuri.

E bine să acordați o importanță maximă mâncatului, încercați să aveți întotdeauna companie și faceți tot posibilul ca lucrurile să nu fie lăsate la voia întâmplării, ci bine organizate, de la preparare până la servire. Nu faceți cumpărăturile în grabă, gătiți sănătos, alegeți feluri corecte la restaurant, bucurați-vă și savurați ceea ce este în farfurie căutând calitatea, nu cantitatea.

Iată câteva gesturi care vă pot ajuta să aveți un comportament alimentar corect:

  • Prelungiți cât mai mult posibil timpul acordat mesei folosind orice truc care să vă țină pe scaun măcar 20 de minute. Începeți cu o supă caldă care nu poate fi mâncată repede sau cu o salată greu de mestecat. Aveți întotdeauna grijă să existe un pahar cu apă în fața voastră, din care să beți, cu înghițituri mici, pe tot parcursul mesei. Distanțați felurile de mâncare între ele cu măcar 5 – 10 minute și eventual în acest interval schimbați farfuriile, curățați fața de masă și reumpleți paharul cu apă.
  • Încercați să deveniți cât mai tacticoși și mai sofisticați în folosirea tacâmurilor. Puneți-le jos după fiecare înghițitură, nu încărcați furculița decât după ce ați înghițit ce aveți în gură, tăiați alimentele în bucățele cât mai mici și mâncați delicat, fără să vă umpleți obrajii ca bursucii.
  • Mestecați de 20 de ori fiecare înghițitură și plimbați prin toată gura bucățica respectivă de mâncare. Ea va veni, în acest fel, în contact cu toți receptorii gustativi, iar mestecatul îndelungat vă permite să simțiți și să savurați, cu adevărat, acel aliment. În plus, digestia începe în gură, iar mărunțirea și impregnarea cu salivă a mâncării o face mai ușor de absorbit și metabolizat în tubul digestiv.
  • Cumpărați întotdeauna produse alimentare ambalate individual sau în cantități cât mai mici. Nu gătiți decât pentru numărul de persoane care se află la masă și nu comandați niciodată porții “Big” sau “King Size”. Reînvățați ce îseamnă o porție corectă, folosiți farfurii de dimensiuni normale și nu încercați să terminați cratița sau borcanul de mâncare dacă sunteți sătui. De multe ori tentația este de a mânca tot paharul de iaurt de 400 g doar pentru că l-am desfăcut, de aceea alegeți cutiuțe de 150g ca să înlăturați ispita.
  • Serviți mâncarea în farfurii individuale și nu puneți niciodată la mijlocul mesei platouri din care fiecare se poate servi sau, și mai grav, de unde se poate lua un supliment dacă nu v-ați săturat. Luați ca exemplu aspectul unei porții dintr-un restaurant select, în care mâncarea nu acoperă decât 30% din dimensiunea farfuriei. Așezați alimentele cât mai răsfirate, decorați-le și asortați-le cu grijă astfel încât, în final, să obțineți o armonie de culori și gusturi, nu un morman diform și neapetisant.
  • Nu insistați cu orice preț să goliți farfuria, nu este nicio lipsă de respect și nicio dovadă că nu v-a plăcut mâncarea dacă mai ramâne ceva neconsumat. Puteți chiar să faceți un exercițiu de voință demonstrându-vă tăria de caracter și spunând STOP atunci când hotărâți voi, nu când se termină mâncarea. Ridicați-vă de la masă dacă ați decis că aceasta a luat sfârșit și stați deoparte de resturile rămase. Dacă este greu să vă abțineți din ciugulitul rămășițelor, transferați responsabilitatea strânsului mesei unei alte persoane.
  • Spălați-vă pe dinți după fiecare masă, în primul rând pentru sănătatea voastră și apoi din respect pentru cei din jur. Indiferent cum sunt folosite (cu discreție sau nonșalanță) scobitorile sunt încă un subiect delicat al cărților de bune maniere. Puteți scăpa de acest stres făcând un obicei din a purta cu voi pasta și periuța de dinți, eventual în format “mini”, cum primiți la hotel. Spălatul pe dinți după masă poate reprezenta și semnalul clar că mestecatul a luat sfârșit și pentru următoarele 5 – 6 ore gura rămâne curată, singurul gest permis fiind consumul de lichide.
  • Pe lângă elementele care țin de ritualul mesei există o mulțime de obiceiuri adânc înrădăcinate legate de felul în care gătim. De la mame și bunici am învățat că orice rețetă începe cu “Se pune ulei în cratiță”, gest pe care îl considerăm direct răspunzător de reușita preparatului respectiv. Nu știm să facem ouă ochiuri sau omletă decât prăjindu-le în ulei, același ulei pe care îl turnăm din belșug chiar și pe puiul care merge la cuptor.
  • Noțiunea de “ulei încins” este incompatibilă cu ideea de alimentație sănătoasă indiferent dacă vorbim de ulei de măsline, de floarea soarelui sau de porumb. Prin prăjire alimentele capătă o crustă frumoasă și complet indigestă, iar încălzirea uleiului peste o anumită temperatură sau folosirea lui repetată la mai multe prăjeli succesive duce la eliberarea de compuși toxici și chiar cancerigeni.
  • Nu toate lucrurile care țin de tradiții sunt bune, deci haideți să profităm de descoperirile secolului XX și să le aplicăm și în bucătărie. Este obligatoriu ca în fiecare casă să existe măcar o tigaie antiaderentă cu capac și un vas de fiert la vapori, iar uleiul de gătit trebuie să dispară cu desăvârșire. În felul acesta veți fi obligate să vă puneți imaginația la contribuție și să găsiți alte metode de a pregăti aceeași mâncare gustoasă folosind condimente, ierburi aromate, sos de tomate, apă, vin, zeamă de supă, orice, dar nu ulei. Iar gătitul înabușit și vasele antiaderente vă scutesc și de riscul arderii mâncării.
  • Dintre obiceiurile din trecut păstrați importanța care se acordă mesei, încercați și voi, în familia voastră, să vă reuniți cu toții pentru a vă bucura împreună măcar de două din cele trei mese ale zilei și răsfățați-vă folosind fețe de masă, tacâmuri și ornamente frumoase.
Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Categorii:
Retete si diete

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.