fbpx

Aurora Liiceanu – Ispita-obsesie si ispita-pofta

de

M-am gandit daca, la urma urmei, cuvantul „ispita“ si cuvantul „tentatie“ sunt sinonime. Desigur ca nu trebuie sa uitam ca sunt doua nuante diferite, ca ispita are ceva emotional, ceva cald, pe cand tentatia pare ceva mai neutru, pare un cuvant mai rece. Este un neologism,oricum. Dar, daca ma gandesc la obiecte, situatii sau persoane, merg mai departe si-mi pun intrebarea daca esti ispitit de un obiect (sa zicem, o bijuterie), o situatie (faima, bogatia) sau de o persoana (de o femeie sau de un barbat) – aceste doua cuvinte nu se apropie, oricat de similare par.

Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Vapai emotionale
Ma mai gandesc ca ispitele sunt diferite la diferite varste, ca ele sunt diferite la femei si la barbati, ca ele tin de o persoana anume, pentru ca ceea ce poate ispiti pe cineva nu ispiteste pe oricine, fireste.
Ispita tulbura, asta e sigur. Ea framanta mintea si sufletul cuiva, luandu-i linistea si impingandu-l sa faca un gest, o fapta. Am gasit undeva doua afirmatii despre ispita, pe care mi le-am notat. Ambele apartin unor oameni care, pe langa profesiunea lor, au scris mult. Prima spune asa: „Nu te-ngrijora pentru a evita tentatia. Pe masura ce imbatranesti, ea te va evita“. Nu credeti ca este corect? Noi, psihologii, spunem acelasi lucru, dar folosim termenul motivatie, spunand ca motivatiile descresc cu varsta si, deci, ca marile ispite se nasc mai mult in mintea copiilor. Pe masura ce crestem, indrazneala noastra scade si tentatiile sau ispitele sunt supuse unui control mai rational. Gandurile lucreaza, adierile consecintelor sunt mai active. Vapaile emotionale pe care ispita le provoaca, zapacindu-ne mintea, sunt mai slabe.
Cea de a doua afirmatie este si ea demna de retinut, desi este diferita mult de prima. Ea spune ca „tentatiile (deci ispitele), spre deosebire de oportunitati, iti vor da totdeauna a doua sansa“.
Mai exista si afirmatiile diferite ale psihologilor. Unii cred ca ispita trebuie descurajata, altii ca ei i se da curs pentru ca nu ai autocontrol, altii ca, fiind o atractie, ispita poate fi consecinta unei manipulari sau a unei seductii din partea altcuiva. Un ispitit, deci, este sedus de ceva: de un obiect care-ti face cu ochiul – si oare cleptomanul mai este vinovat, in acest caz? -, de o situatie care-ti aduce ideea de paradis sau de o persoana care ii suceste mintea.
Pentru unii oameni, viata este un sir de ispite. La unele renunta, la altele nu. Pentru altii, viata este o pajiste terna, lipsita de ispite. Poate plina de dorinte, dar nu de valvatai de ispite. Putem gandi o lume a ispitelor, asa cum putem gandi o lume a dorintelor, a frustrarilor, a regretelor, a remuscarilor. Ispitele nu sunt la fel de colorate, nu sunt la fel de mari, nu se repeta cu aceeasi forta – daca se repeta. De fapt, daca se repeta, le putem include intr-o lume a obsesiilor. Ispitele se consuma, cu tot cu consecintele lor, sau raman sa se mute in lumea frustrarilor sau a regretelor.
Pentru mine, ispitele sunt nelinistitoare, te scot dintr-un echilibru al cotidianului rutinat, al vietii care curge. Ispitele sunt ca sirenele, atrag, fac cu ochiul sau te cheama cu degetul, parca spunandu-ti „vino la mine!“.
Ispitele sunt rude cu poftele sau iau forma poftelor. Exista ispite mici, adesea controlabile. Mi-aduc aminte ca, la un moment dat, m-am hotarat sa nu dau curs ispitei fara sa ma linistesc putin in prealabil, sa gandesc ispita. Asa se face ca si acum, daca vad ceva intr-o vitrina sau la vedere intr-un magazin, ma potolesc spunandu-mi: acum sunt doritoare, acum poftesc nebuneste acest obiect, dar „deleg“ timpului ceea ce se va intampla. Daca maine, cand revin la magazin, nu s-a vandut, inseamna ca eu sunt cea aleasa de acel obiect. Poate pantofi, poate o bluza, poate altceva…

Anonimatul era diavolul

Dar ce faci cand ispita este o persoana? O vrei, o doresti, vrei prezenta sau iu- birea cuiva? Acest lucru imi aminteste de ceva scris de Somerset Maugham, un mare scriitor, cel mai bine platit autor in anii 1930. Intr-o scurta povestire de-a lui, ne apare ideea de ispita. Cred ca ea este cu totul raspandita si astazi, pentru ca natura umana nu s-a schimbat. Povestirea arata asa: o fata este agatata, dar nu in sensul agresiv, de un postas. El o place, e frumoasa, deosebita de cuceririle lui vulgare. Ea il place, era frumos, viril, vital. Ea este cucerita. Si el o vrea. Parintii ei se opun, ea rezista. El castiga, era prezentabil si se vede ca o place, ca o iubeste. El e sarac, ea e bogata. Si el fura ca sa-i cumpere cadouri, ca s-o cucereasca nu pe ea, ci pe parinti. El intra la puscarie. Ea crede ca el a furat din dragoste. Fuge de acasa, parintii fiind necrutatori. Si ea incepe sa munceasca, rezista, cumpara o casa, o mobileaza ca pe un cuib al iubirii, il asteapta ca o calugarita. Iar el, la un moment dat, este parasit de ispita. De ce? Greu de spus. Ea nu intelege si se sinucide. El ramane ca o floare. A iesit din ispita.
Credeti oare ca ispita este o atractie complicata cu un manunchi de cauze care te loveste? Ma refer, desigur, la ispitele mari. Ca e legata de timp? Ca ea, ispita nu rezista, ca iubirea, fara a fi consumata si ca apoi, „vom mai vedea noi“? Ca ispita, daca nu e in preajma noastra, dispare in ceata ne-dorintei? Nu stiu. Stiu doar ca ispita este un pericol, care uneori trece in ceva obisnuit, alteori te distruge, stiu ca asemeni marilor emotii, ispita te destabilizeaza, parca intra diavolul in tine, ca te roade si-ti cere sa te supui ei. Dar, mai cred ca, adesea, ispita nu este o vapaie cu foc mare, cu nebunie, ci mai degraba ni se pare ca este o dorinta care te invaluie, ca esti pe un rug si ca poti sa te salvezi. Si mai cred ca ispita de om nu este ca ispita de obiect, dar ca este aproape de ispita pentru o alta identitate. Ispita celebritatii este, cred, periculoasa, ca si ispita bogatiei, de altfel. Cred, de exemplu, ca Madalina Manole a murit de aceasta ispita, ca anonimatul era diavolul care-i ameninta ajungerea la permanenta instalare in aceasta ispita. O ispita care nu te lasa, te sufoca, te distruge. 

Distribuie:
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

 

Categorii:
Psihologie

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.