”
MIRELA RETEGAN: Înainte de a o avea pe Maya am avut o viață absolut spectaculoasă, în care am trăit emoții și întâmplări minunate. După ce am avut-o pe Maya am avut o viață absolut spectaculoasă, în care am trăit emoții și întâmplări minunate și peste toate acestea… magia de a te uita în ochii copilului tău și de a te vedea mai frumoasă decât te-ai văzut vreodată în viața ta. Acum fac cea mai bună echipă cu Maya și am câștigat în copilul meu cel mai bun prieten pe care l-aș putea avea vreodată.
Îmi spui că te vezi frumoasă în ochii ei. Adevărul este că acum, la 46 de ani ești cu mult mai frumoasă decât erai la 26. Cum îți explici asta?
MIRELA RETEGAN: Viața mea s-a schimbat. Eu m-am schimbat și fizic, și emoțional, în momentul în care am devenit conștientă de atuurile mele, de calitățile mele, de farmecul meu, de talentul meu. Până la patruzeci de ani nu eram conștientă de nimic din ceea ce mi se întâmpla. Într-o zi m-am uitat în oglindă și mi-am dat seama că vreau să fiu altfel, că vreau să pun mai mult preț pe cum mă văd și cum mă simt. Acea frumusețe interioară despre care se tot vorbește nu înlocuiește frumusețea exterioară. O vezi în ochii omului, în momentul în care omul se relaxează, atunci femeia devine caldă, bună și iubitoare. Vezi asta în privirea ei și în dorința ei de a fi frumoasă și în exterior. Am observat la copii un lucru. Copiii mă văd foarte frumoasă. O să te surprindă copiii văzând ca foarte frumoase persoane care nu au cea mai frumoasă carcasă din lume. Ei o să vadă o femeie frumoasă, gen Barbie, și o să zică „ce frumoasă e”, o să stea treizeci de secunde să îi admire frumusețea și, dacă ea nu va fi dublată și de frumusețea interioară, copiii vor pleca, pentru că ei văd frumusețea interioară.
Ești credincioasă? Cum se traduce credința ta?
MIRELA RETEGAN: Sunt credincioasă și încerc în fiecare zi să nu fac rău. Să nu mă las tentată de a face rău nimănui, să-mi respect valorile pe care mi le-am așezat foarte bine în relația cu mine, cu Dumnezeu, cu Universul. Eu cred că nouă ne sunt date experiențe de pe urma cărora să devenim oameni mai buni, mai generoși, mai iubitori.
Crezi că te bate Dumnezeu vreodată? Bate pe cineva?
MIRELA RETEGAN: (Râde) Eu am scris chiar zilele astea un articol în care propuneam ca preoții să fie traineri de parenting la țară. La țară e destul de greu să le explici părinților anumite lucruri, iar eu propuneam ca preoții să le spună enoriașilor simpli, de la țară, că dacă îi bat pe copii, îi bate Dumnezeu pe ei și nu mai dă vaca lapte, nu mai cresc culturile… Pentru niște oameni care se rezumă la acest limbaj, acesta poate fi un argument foarte bun. De la un anumit nivel încolo, nu se mai pune problema să crezi că Dumnezeu te bate vreodată.
Odată ne-a bătut, pe mine și pe sora mea, pentru că aflase de la o vecină că, în autobuz, noi am cântat tot drumul spre casă, deși în autobuz erau și două doamne în doliu, care au fost deranjate că noi eram vesele și fericite.
Dar te bat mama și tata… S-a tot discutat despre asta în ultima vreme și, deși, teoretic, toți ne dezicem de apucătura asta, găsesc pretutindeni foarte multă toleranță – o bătaie ușoară nu contează, o palmă disciplinează…
MIRELA RETEGAN: Eu am fost un copil bătut. Bătaia era mijlocul de corecție cel mai des folosit, în special de mama. Consider că e foarte trist că doar atât a știut să facă, din păcate pentru ea. Pe mine bătaia m-a umilit și m-a însingurat, până când am avut curajul să-mi iau viața în mâini. Bătaia e mijlocul găsit de oamenii incapabili să găsească alte modalități de a comunica ceva copiilor lor, un mijloc al celor aflați pe o scară foarte joasă a evoluției spirituale. Cu cât știi mai multe despre tine, despre motivul pentru care suntem veniți aici, ca să ne bucurăm și să învățăm, să plecăm mai buni și mai frumoși, cu cât înțelegi mai bine asta, cu atât ți se pare mai absurd să recurgi la mijloace primitive precum bătaia. Pentru că asta este bătaia, un mijloc primitiv folosit de oameni care au evoluat prea puțin din punct de vedere spiritual. Pot fi oameni foarte culți, care conduc superbusinessuri, dar care sunt la nivel spiritual foarte jos, care apelează la acest mijloc care exclude empatia și implicarea emoțională în relația cu cei din jur. Bătaia nu ajută pe nimeni, nici pe cel care o primește, nici pe cel care o dă. E doar o defulare a celor incapabili să se stăpânească și să comunice.
Nu ți s-a întâmplat și ție să nu te poți controla? Am văzut cu toții de atâtea ori acest model de reacție, încât ni se întâmplă, adesea, să simțim că nu ne putem controla…
MIRELA RETEGAN: Ba da. Mai ales de când a intrat în adolescență, am avut momente în care îmi venea s-o lipesc de pereți. Se întâmplă să te enerveze copilul atât de rău, încât îți vine să-l faci poster. Dar atunci trăgeam aer în piept, îmi dădeam seama că nu mai sunt eu, număram până la 50, poate că și aruncam cu ceva pe jos, ca să-mi sparg nervii, făceam orice altceva să n-o lovesc. Pentru că noi suntem primele modele pentru copii noștri. Dacă ei văd că noi ne stăpânim, atunci asta îi învățăm și pe ei, lecția stăpânirii, atât de importantă… Maya mă întreba zilele trecute: „Mama, ce e cu Baltagul, îl învață pe copil lecția răzbunării? Eu știam că o mamă trebuie să își învețe copiii lecția iertării”… Noi am crescut într-un sistem în care bătaia era normală și era la îndemână. Era simplu: jap, jap, ai bifat problema, era mai simplu decât să te gândești ce îl înveți pe copilul tău, ce învață el din situația aia, cum construiești relația voastră de încredere. Eu luam bătaie pur și simplu, fără motiv… Odată ne-a bătut, pe mine și pe sora mea, pentru că aflase de la o vecină că, în autobuz, noi am cântat tot drumul spre casă, deși în autobuz erau și două doamne în doliu, care au fost deranjate că noi eram vesele și fericite. Niciun părinte nu trebuie să își lovească copilul vreodată, în niciun context. Și fete, cu atât mai puțin, căci pe o fată, dacă mama și tata o bat, învață de copilă că un om poate să te iubească și să te și lovească. Și așa va ajunge soție sau iubită și va sta să ia bătaie, pentru că așa a crescut, știind că cineva care te iubește, dar e mai puternic decât tine, poate să te și lovească din când în când…
Scrii despre toate aceste lucruri în cartea ta… Unde mergem să o găsim ca să aflăm mai multe?
MIRELA RETEGAN: Cartea „Pledoarie pentru mami și tati” se găsește în toate librăriile din România, poate fi comandată și online, iar cei care o comandă pe site-ul meu o s-o primească cu tot cu dedicație. Avem multe spectacole cu gașca Zurli prin țară și, la toate spectacolele noastre, vom avea și un stand special cu cărțile, deci vor putea fi găsite și la evenimentele noastre la care îi invităm și pe părinți, și pe copii.
As dori sa cumpar si eu cartea imi puteti da amanunte unde o gasesc?
Multumesc